Comunicat de presă – Ministerul Fondurilor Europene

fonduri-europeneÎn legătură cu comunicatul Institutului pentru Politici Publice ‘IPP cere Guvernului să urgenteze revizuirea Programelor Operaționale în linia cerințelor Comisiei Europene pentru a nu rata din nou un an de finanțare din exercițiul 2014 – 2020’, remis astăzi, 23 noiembrie a.c., Ministerul Fondurilor Europene face următoarele precizări:

Ministerul Fondurilor Europene respinge integral afirmațiile legate de existența oricărui risc de întârziere de atragere a fondurilor alocate pentru perioada 2014 — 2020, precum și a existenței unui risc de neadoptare a Programelor Operaționale de către Comisia Europeană.

Institutul pentru Politici Publice (IPP) continuă seria de dezinformări și manipulări pe tema atragerii fondurilor europene alocate României pentru perioada de programare 2014 — 2020.

Vă reamintim că, în ianuarie 2014, IPP lansa acuzații cu privire la ‘incapacitatea României de a pregăti un Acord de Parteneriat competent’, apreciind faptul ‘că actualul Guvern a greșit tactic în maniera în care a purtat corespondențe cu reprezentanții Comisiei, prezentându-i acesteia prea multe variante, insuficient de bine pregătite, având capitole nearmonizate suficient pentru a arăta o viziune coerentă asupra obiectivelor de dezvoltare ale României la care urmau să contribuie și fondurile europene.’

Afirmațiile Institutului pentru Politici Publice au fost radical contrazise de însăși starea de fapt. Comisia Europeană a aprobat Acordul de Parteneriat în luna august a.c., România fiind cel de-al 11-lea stat din UE care a obținut aprobarea pe acest document.

Comentând Acordul de Parteneriat 2014 — 2020 cu România, Comisarul European pentru Politică Regională de la acea vreme, Johannes Hahn, a catalogat Acordul de Parteneriat ca: ‘un plan de investiții strategic, vital, care așează România pe calea creării de locuri de muncă și a creșterii economice în următorii 10 ani.

Acest Acord de Parteneriat reflectă determinarea comună a Comisiei Europene și a României de a utiliza în modul cel mai eficient fondurile UE — investițiile noastre trebuie să aibă caracter strategic, conform noii politici de coeziune — care să vizeze în mod preponderent economia reală, creșterea economică sustenabilă și investițiile în oameni.

Însă obiectivul major nu este viteza, ci calitatea, iar în lunile următoare suntem pe deplin dedicați să negociem cel mai bun rezultat posibil în ceea ce privește investițiile realizate din fondurile structurale și de investiții europene în perioada 2014 — 2020. Pentru a asigura derularea unor programe de o bună calitate este nevoie de angajament din partea tuturor părților implicate.’

Ministerul Fondurilor Europene a subliniat de nenumărate ori că obținerea aprobării Acordului de Parteneriat a reprezentat un proces de negociere. Și procesul de definitivare a programelor operaționale pentru perioada 2014 — 2020 reprezintă tot un proces de negociere.

Autoritățile române au trimis Comisiei Europene primele versiuni ale programelor încă din lunile iulie/august a.c., iar Comisa a transmis comentariile pe marginea acestora la finalul lunii octombrie a.c.

În prezent, din cele aproximativ 370 de programe operaționale prin care cele 28 de state membre UE vor atrage fondurile UE alocate pentru perioada de programare 2014 — 2020, Comisia a aprobat doar 34 de programe operaționale.

Dacă IPP ar dori să informeze corect publicul ar trebui să prezinte stadiul negocierilor pentru obținerea aprobării programelor operaționale la nivelul tuturor statelor membre.

Ministerul Fondurilor Europene reiterează că primele apeluri de propuneri de proiecte pentru contractarea de fonduri UE 2014 — 2020 vor fi lansate în acest an, așa cum a declarat în mai multe rânduri ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici.

Ministerul Fondurilor Europene este pe deplin angajat în acest proces de negociere și, deși a primit comentariile formale ale Comisiei la sfârșitul lunii octombrie, a transmis informal Comisiei versiunile actualizate ale programelor precum și reacția la comentariile Comisiei care în opinia autorităților române nu necesită modificarea programelor.

În prezent, două programe — Programul Operațional Ajutorarea Persoanelor Defavorizate și Programul Operațional Asistență Tehnică—, sunt deja pe circuitul oficial de aprobare al Comisiei Europene, urmând ca deciziile de aprobare să fie emise până la mijlocul lunii decembrie 2014.

Programul Operațional Competitivitate a fost revizuit și a fost transmis informal către Comisia Europeană la sfârșitul acestei săptâmâni, urmând ca în perioada imediat următoare acest document să fie încărcat în sistemul informatic de comunicare cu CE — Structural Funds Communication (SFC).

În ceea ce privește Programul Operațional Capital Uman, acesta a fost de asemenea trimis informal Comisiei, iar MFE așteaptă opinia informală a CE pe marginea acestui document. Și acest program urmează să fie trimis oficial Comisiei, prin sistemul informatic de comunicare, până la sfârșitul acestei luni.

Programul Operațional Infrastructură Mare a fost trimis formal Comisiei în data de 15 octombrie a.c., iar la sfârșitul acestei săptămâni au avut loc discuții informale pe marginea acestui program.

Astfel, după cum se poate constata, în mai puțin de o lună de la primirea comentariilor Comisiei, MFE a întreprins toate demersurile pentru accelerarea procedurilor de adoptare pentru a se asigura că cele mai multe programe operaționale vor fi gata de adoptare până la sfârșitul acestui an.

Ministerul Fondurilor Europene subliniază că în cazul în care Institutul pentru Politici Publice ar fi fost interesat în mod real de stadiul programelor ar fi putut adresa MFE această întrebare.

Astfel, IPP ar fi primit informații corecte, așa cum Ministerul Fondurilor Europene a răspuns în trecut oricăror întrebări și invitații la dezbatere publică primite din partea de acestei organizații.

În ciuda faptului că se erijează într-o organizație neguvernamentală care militează pentru creșterea calității proceselor de elaborare a politicilor publice în România, IPP demonstrează exact contrariul: înlocuiește dialogul constructiv cu acuzații și cu interpretări incomplete și eronate, cu unicul scop de sabota eforturile constructive.

Toate acestea demonstrează nu doar intenția negativă per se a IPP, ci chiar necunoașterea procesului real de negociere existent între reprezentanții autorităților române și Comisia Europeană.

Ministerul Fondurilor Europene