PSD ŞTIE CE VREA

În interiorul PSD se încearcă să se facă nu neapărat curăţenia de primăvară, cât mai degrabă consolidarea puterii în partid. Tot aranjamentul intern aparţine uni arhitect specializat în a preveni conflictele, chiar şi prin măsura de a nu scoate în calea cuiva mai mult decât acesta poate să ducă. Lipsa de tentaţie este deja agreată de toţi cei care împart puterea cu linguriţa, dar nu din grijă excesivă că s-ar putea să îi cadă cuiva greu la stomac sau la creier, cât mai ales sub formă de măsură de prevenţie, dar şi de protecţie în calea setei de putere. Mai bine să-l înveţi cu puţinul decât să constaţi că respectivul nu se mai satură, dorind din ce în ce mai multă atenţie, din ce în ce mai multă putere. La acest Congres al PSD cărţile au fost făcute, dar nu pe sub masă, nu în culisele nu ştiu cărui restaurant, ci în faţa tuturor. Se ştie că noul preşedinte va fi cel de până acum, adică Victor Ponta. Ar fi o tautologie construcţia demersului centrat pe motivaţia ce ar alimenta răspunsul la întrebarea: ”De ce să fie Victor Ponta reales la acest Congres în funcţia de preşedinte PSD?”  Victor Ponta va fi reales pentru că tot ceea ce s-a întâmplat cu PSD de cât ”Micuţul Titulescu” a fost lăsat la cârma partidului a fost doar în beneficiul partidului decontat, reuşindu-se revenirea la putere după opt ani de eşecuri la mustaţă, la un vot distanţă. În 2012, printr-o pregătire de artilerie inteligentă, s-a ajuns la performanţa de a obţine cel mai mare procent în ecuaţia parlamentară, astfel încât USL a reuşit să adune acele 2/3 necesare trecerii prin Parlament a oricărei legi de care are nevoie ţara. Cum recunoştinţa în PSD începe să capete culoarea normalităţii, un al doilea strateg al partidului, care alături de Victor Ponta a reuşit să scoată din minţile românilor acel păgubos ”Să trăiţi bine”, a fost Liviu Dragnea, căruia i se pregăteşte un loc doi onorabil, acela de preşedinte executiv. Această mutare de onoare, sub formă de medalie de argint, a impus scoaterea funcţie de secretar general din sistemul eligibil, mutând-o la nivelul deciziile, a numirii, validată nu de congres ci doar de consiliu. Tot o mutare în direcţia limpeziri apelor poate fi înţeles primul lot de vicepreşedinţi regionali ai partidului,  funcţie ”specializată” şi asumată de delegaţii acestor regiuni. Astfel, vicepreşedintele ales va avea forţa politică a partidului din spaţiul bine definit, ei fiind de fapt principalii candidaşi în competiţia cu înţelegerea cu partidele componente a USL, în vederea nominalizării şi susţinerii unui candidat comun pentru postul de guvernator al regiunilor ce vor rezulta în urma reîmpărţirii administrative a ţării. Poate de aceea bătaia care se dă pentru ocuparea acestor funcţii este cu mult mai mare şi mai încrâncenată în cele opt regiuni de dezvoltare ale ţării, decât bătălia care se dă pentru ocuparea celorlalte opt posturi de vicepreşedinţi, ce vor fi aleşi de plenul Congresului. Dacă un vicepreşedinte regional al PSD va avea o mare forţă politică, aceasta va fi dublată de o la fel de mare forţă administrativă. Vicepreşedinţii de nivel naţional vor fi prin excelenţă reprezentanţii politici ai partidului. Chiar dacă în zonele N-E, N-V şi Regiunea Bucureşti–Ilfov, se poate spune că doar Dumnezeu îi mai poate împiedica pe Gheorghe Nichita, Ioan Rus, respectiv pe Robert Negoiţă să nu fie aleşi vicepreşedinţi regionali ai PSD, în zonele fierbinţi, cum ar fi S-E, îi vom găsi încleştaţi într-o luptă care pe care pe Marian Oprişan (preşedinte CJ Vrancea) şi Nicuşor Constantinescu (presedinte CJ Constanta). Pentru aceasta functie a fost vehiculat si numele lui Constantin Boscodeala (primarul Buzaului. În regiunea de S-V există deja o confruntare cu şanse egale între olteni: Ion Prioteasa (preşedinte CJ Dolj), Adrian Duicu (preşedinte CJ Mehedinţi), Ion Călinoiu (preşedinte PSD Gorj). În ceea ce priveşte Regiunea Sud, funcţia de vicepreşedinte  regional este dorită atât de Mircea Cosma (preşedinte CJ Prahova), cât şi de Silvian Ciupercă (preşedinte CJ Ialomiţa).

Consiliul Naţional  al social-democraţilor a stabilit să aloce cinci funcţii de reprezentant în Biroul Politic Naţional, care vor reveni doar femeilor. Pretendentele sunt, până acum, Ecaterina Andronescu, Olguţa Vasilescu, Rovana Plumb, Corina Creţu si Gabriela Firea. Acest gest strategic plasează PSD înaintea PNL şi a celorlalte partide politice parlamentare în care prezenţa femeii în structurile centrale de conducere era o simplă vorbă aruncată în vânt la recepţii sau simpozioane, privind şansele egale.

Se pare că PSD ştie ce vrea. Deocamdată cu ei, între ei şi, mai apoi, cu noi.

ADI CRISTI