POST FACTUM CU BĂTAIE LUNGĂ

Congresul PSD a fost o întâlnire vie, relaxantă, chiar dacă alegerile vicepreşedinţilor regionali, de exemplu, au reuşit să declanşeze şi acea competiţie cu învinşi şi învingători. Bucurie, tristeţe, încredere, dar şi dezamăgire. A fost o probă de competenţă, dar şi de normalitate că se poate câştiga şi fără a se fugi cu urna, că nu este nevoie de un contra-candidat de faţadă, pentru a mima sau a întări transparenţa luptei deschisă pentru şefia partidului.

Traian Băsescu nu a venit la Congres, să-i ureze succes lui Victor Ponta, chiar şi numai pentru că nici Ecaterina Andronescu, Corina Creţu, Olguţa Vasilescu, Rovana Plumb sau Gabriela Firea nu şi-au dorit să joace rolul Elenei Undrea.

Congresul în sine a fost dominat de modele, atât  la nivel organizatoric (vezi debutul votului electronic), cât şi la nivelul participanţilor. De la şefii social-democraţiei europene, la prezenţa preşedinţilor care au construit istoria acestui partid: Ion Iliescu, Oliviu Gherman, Adrian Năstase şi Mircea Geoană, dar şi Al. Atanasiu, fostul preşedinte al PSDR, care a fuzionat cu PSDR, oferind acestuia din urmă garanţia şi suportul necesar intrării în Internaţionala Socialistă, forumul politic european al socialiştilor şi social-democraţilor, în care PD, partidul lui Petre Roman (acea aripă reformatoare desprinsă din PSDR, în 1992) era deja membru.

Cei cinci, alături de Victor Ponta, reales la acest Congres să conducă destinele partidului, încă patru ani, preşedinţii FSN, PDSR, PSDR, PSD au demonstrat cât de viu, cât de credibil poate fi un partid, ai căror actori principali sunt prezenţi, sunt vii, sunt activi, cumulând patru generaţii de politicieni. Generaţia lui Ion Iliescu şi de Oliviu Gherman , generaţia lui Adrian Năstase, Mircea Geoană,  Gheorghe Nichita, generaţia lui Victor Ponta şi Liviu Dragnea, Nicu Bănicioiu, Cătălin Ivan şi generaţia politicienilor la 20 de ani, cum este cazul lui Andrei Năstase şi a celorlalţi membri ai TSD.

PSD a dat o probă de maturitate asumată, fără ca aceasta să fie inclusă în program. Firescul, normalitatea, spiritul responsabilităţii asumate au definit cadrul în care s-au desfăşurat cele două zile în care aproximativ 5000 de oameni a demonstrat că ştiu ce vor, ştiu ce au de făcut şi, mai ales, ştiu cum trebuie făcut (chiar dacă s-au încurcat masiv la votul electronic), astfel încât adresantul să fie alesul decontării acestor majore eforturi, ce se fac deja în numele vieţii lui de zi cu zi.

A fost pentru prima oară în ultimul deceniu când s-a mai adus aminte de un program de dezvoltare al României, nu pe o zi, nu pe un trimestru, nici pe un an sau pe un ciclu electoral. Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea a adus în discuţie această nevoie de continuitate, prin elaborarea unor programe de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung.

Competiţia l-a readus în prim planul liderilor PSD pe Ioan Rus, la Cluj, în postura acestuia de vicepreşedinte regional în Regiunea de Nord-Vest., pe Marian Oprişan, cel care l-a învins, pentru a doua oară în ultima lună, pe Nicuşor Constantinescu de la Constanţa, pentru funcţia de vicepreşedinte regional în Regiunea de Sud-Est.

Gheorghe Nichita, ales vicepreşedinte regional pe Regiunea Nord-Est, chiar dacă nu a avut nici un contra-candidat şi-a  demonstrat prin această cursă de unul singur, forţa şi determinarea în regiune. Preşedinţii PSD din: Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ, Bacău şi Vaslui i-au recunoscut valoarea şi determinarea de a fi ales cu această susţinere politică guvernatorul noi regiuni administrative, ce va fi formată pe structura actualei Regiuni de Dezvoltare Nord-Est. Şansele sunt mari pentru noul vicepreşedinte regional Gheorghe Nichita în „împărţirea” guvernatorilor regiunilor în interiorul USL, ce vor rezulta după noua împărţire administrativă a ţării, ştiindu-se că Moldova este din nou fieful social-democraţiei, unde roşul PSD domină galbenul liberalilor. Se pare că alegerile euro-parlamentare din vara anului 2014 vor avea şi o altă cheie de verificare decât aceea în care PSD şi PNL îşi vor disputa separat cele 32 de locuri destinate României în Parlamentul Europei.

ADI CRISTI