24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
În timp ce Iaşii se ocupă de lucrurile serioase ale culturii naţionale, declanşând Festivalul Internaţional al Educaţiei, coagulând marile forţe ale culturii naţionale şi nu numai, pe scena politică românească este reeditată panarama de bâlci: „Traian Băsescu – reloaded”. Omul acesta, în primul rând, nu este om. Este mai mult fiară decât om. Mai mult diavol decât Înger. Demonul din el îl chinuie într-atât încât astăzi este pe punctul de a sări din nou la beregata poporului, în numele căruia a început din nou să vorbească, să se vaite, să-şi chinuie calitatea de preşedinte al tuturor românilor, aceeaşi români pe care el. cu guriţa lui, i-a sacrificat fără a clipi. Atunci când a pus mai presus de toate disputele politice în defavoarea traiului de zi cu zi al poporului său, pe umerii căruia, iată-l din nou pregătit să plângă, cu aceleaşi lacrimi deja bine cunoscute de crocodil.
Omul acesta nu are nimic sfânt în el atâta timp cât nu dă semne că este în stare să înţeleagă faptul că timpul său a trecut. Asta e. Nimic nu-i mai poate prelungi şederea la Palatul Cotroceni. Totul pentru el este terminat, sfârşit, încheiat. Şi, cu toate acestea, Traian Băsescu continuă să se zbată, să dea din coate, să iasă din nou în faţa naţiunii, care începe să uite că mai mult de şapte milioane de români l-au trimis acasă, pe un referendum boicotat de însuşi cel care începe din nou să plângă pe umerii poporului, chemându-l în ajutor.
Traian Băsescu a sărit din nou în sus, precum un dop de şampanie, dorind de fapt să dea şah lui Antonescu, şeful Comisiei de Revizuire a Constituţiei, cel care şi-a permis să-i limiteze viitorul său de om politic, ţinându-l pe tuşe sau trimiţându-l la plimbatul nepoţilor prin Cismigiu..
Ideea cu organizarea unui referendum, care să-l repete în tocmai pe cel din 2009, mi se pare un subiect direct de şantaj, cu atât mai mult cu cât preşedintele jucător a menţionat că de fapt el doar a declanşat acum procedurile de organizare a referendumului privind problematica atinsă la referendumul din 2009, fără a semna decretul prezidenţial pentru punerea în mişcare a procedurilor propriu-zise, aşteptând ca Parlamentul să ţină cont şi de el, sau CCR să se exprime faţă de proiectul de lege privind revizuirea Constituţiei. Evident că, Traian Băsescu va semna decretul dacă CCR va constata că, prin acest proiect de lege asumat de USL, nu se încalcă Constituia, chiar dacă ea va fi sesizată să se pronunţe asupra faptului că nu se ţine cont de consultarea poporului din 2009.
Dacă Traian Băsescu va merge mai departe în stilul său caracteristic, atunci acţiunea sa va fi una redundantă, atâta timp cât noua Constituţie va avea implicit răspunsul CCR, de constituţionalitate, ceea ce ar duce în desuetudine intenţia organizării unui nou referendum.
De fapt, răspunsul la întrebările pe care şi le imaginează din nou Traian Băsescu să i le repete poporului român poate fi dat tot în urma unui referendum organizat în România, în aceeaşi toamnă a acestui an, după ce Parlamentul va vota cu 2/3 revizuirea Constituţiei, iar CCR se va pronunţa privind constituţionalitatea acestui proiect de lege. Urmează mai apoi poporul să-şi spună cuvântul. Dacă doreşte ca Parlamentul să aibă mai mult de 300 de parlamentari şi componenţa celor două camere existente astăzi, atunci va vota pentru această revizuire, dacă nu va dori, atunci va vota împotrivă.
Quod erat demonstrandum, fără ca să se plătească de două ori aceeaşi factură. Dar, se pare că, Traian Băsescu şi-a format un reflex periculos după cum a lucrat cu oamenii săi din PDL pe vremea când aceştia îl lua în seamă. Astăzi, doar Victor Ponta îl mai ia în seamă şi el forţat de un pact de coabitare. Să fie linişte în ţară şi, mai ales, în Europa!
ADI CRISTI
