Andrei Marga a demisionat din funcţia de preşedinte al ICR

margaAndrei Marga şi-a înaintat, luni, demisia din funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român (ICR), potrivit unui comunicat remis presei. Andrei Marga spune că demisionează din funcţia de preşedinte al ICR, „cu solicitarea ca demisia să între în vigoare imediat”. Demisia luiMarga vine după ce Comisia de cultură şi cea de politică externă din Senat au decis luni demiterea conducerii ICR, invocându-se nerespectarea prevederilor legale în ceea ce priveşte depunerea rapoartelor şi contului de execuţie bugetară pe 2012.

 

În comunicatul remis presei, Andrei Marga spune că, de când a fost numit în funcţia de preşedinte al Institutului Cultural Român, în data de 11 septembrie 2012, a fost supus defăimărilor, „tipice înţelegerii primitive a politicii”.  El precizează că, în perioada cât a fost preşedinte al ICR, Institutul „s-a schimbat în bine”.S-au recompus forurile de conducere ale ICR. Am înlocuit desemnările discreţionare în funcţii cu concursuri. Între timp, directorii institutelor din New York, Paris, Chişinău, Lisabona, Budapesta şi directorii adjuncţi de la New York, Berlin, Viena, Roma, Veneţia, Lisabona sunt noi. Alţi directori şi directori adjuncţi noi se află în procedură de numire. S-a elaborat un nou program, axat pe acţiuni cu impact durabil. A început reconstrucţia bibliotecilor româneşti şi a prezenţei româneşti în mari biblioteci. S-a restabilit primatul valorii autorului şi a operei în faţa oricăror altor considerente (vârstă, afinităţi etc.). S-a instalat o nouă înţelegere, lărgită a culturii (incluzând, de asemenea, ştiinţele şi reflecţiile instituţionale, filosofia şi teologia). Un nou sistem de burse s-a pus în aplicare, iar o nouă geografie a institutelor culturale române în străinătate se află în faza aprobărilor”, a spus Marga. El a mai adăugat că, de când conduce ICR, „s-a intrat într-o nouă interacţiune cu mediul economic, cu personalităţile şi institutele din ţară” şi „s-a revenit la folosirea chibzuită a resurselor”.  „S-a participat la toate târgurile majore de carte şi a debutat revista românească de recenzii destinată străinătăţii. S-au făcut multe alte lucruri, în premieră. Un buletin informativ periodic a informat asupra lor S-au lansat deja organizarea de librării româneşti în străinătate, crearea accesului online la fondul bibliotecilor autohtone, a platformei de comunicare globală a celor care folosesc limba română şi altele. Nici o altă instituţie publică a României nu s-a schimbat atât de mult, într-un timp atât de scurt”, a subliniat Marga. Acesta afirmă că s-a confruntat continuu cu cel puţin trei impedimente. „Primul provine dintr-o legislaţie ce este atât de «originală» încât nu are seamăn în ţările europene. De pildă, nu doar consiliul de conducere, ci şi conducerea executivă este pluricoloră la ICR, ceea ce îngreunează decizia, iar trecerile prin comisiile senatului a revocărilor din funcţie nu se face nici în cazul, evident mai important, al ambasadorilor. Al doilea impediment provine din restricţiile bugetare impuse în 2012-20013. Al treilea provine din birocraţia sufocantă a aprobărilor. Spre exemplu, deschiderea ICR Nurnberg – Munchen, pentru care s-au primit acordul guvernului Bavariei în decembrie 2012 şi, în zece zile, aprobarea Ministerului de Externe german, nu are nici acum, după mai mult de şapte luni, răspunsul Ministerului român de Externe”, a spus Marga.