24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Încă suntem închişi în teroarea ambiţiilor fără substanţă. Doar spectacolul superficial să ne lumineze chipul, să ne facă cu ochiul, să simţim că suntem în centrul atenţiei vremurilor, chiar dacă vom ajunge la periferia interesului istoriei, care se scrie oricum, cu noi sau fără noi.
Avem în sânge acest microb al mondenului, cel care reuşeşte să schimbe ierarhia valorilor. Suntem, trebuie să recunoaştem, la mâna celor mai facile judecăţi, dar şi a celor mai des urmărite şi cerute teme pe site-ul de ştiri. Se face breaking news din orice prostie, din orice telenovelă, pe care televiziunile şi le însuşesc în prime time doar pentru că editorii cred că aceasta este cerinţa telespectatorilor. Astfel de ştiri fac rating!
Este impardonabil să continuăm, după 23 de ani de la cel mai mare câştiga al nostru, libertatea de a ne exprima şi de a trăi cum ne dictează doar conştiinţa, să dăm credit acestor motive de subcultură crasă, cele care te pot îndepărta decisiv de tot ceea ce rezistă în timp, aşa cum doar veşnicia mai ştie să se descurce.
Este incredibil cum televiziunea reuşeşte să ne strâmbe şi mai mult decât suntem noi strâmbaţi de viaţa de zi cu zi. Acest plus de derută, pe care emisiunile mondene, ce abundă la toate orele din zi sau din noapte pe micile ecrane, este atent regizat, astfel încât la breaking news să nu ne scape nici o bătaie, nici un accident, nici un scandal, nici un viol, nici o arestare preventivă sau o chemare la DNA. Nu interesează evenimentele de sine stătătoare. Nu fac rating astfel de valori, ce fac în schimb cinste oricărui alt neam, numai nouă nu.
Iaşii au fost timp de zece zile dominat de educaţie prin cultură. Un eveniment major, structurat pe osatura festivalului internaţional, a fost să FIE un motiv în plus pentru a atrage atenţia că Iaşii sunt pregătiţi să primească laurii capitalei cultural europene, chiar şi numai pentru că aici există substanţa naturală a culturii naţionale.
Un astfel de eveniment de înaltă ţinută intelectuală nu a putut concura cu bătaia soră cu moartea pe care a primit-o numita Alexandra Stan, o distinsă domnişoară dominată de multe vise de reuşită pe plan artistic, dar care a fost măcelărită de un golan cu funcţie de impresar şi compozitor al producţiilor pe care blonda bătucită şi abandonată pe marginea şoselei le dădea glas.
Aceasta este diviziunea valorii la români, diviziune ce încă ne creează, fără alte explicaţii, un nou complex de inferioritate şi anume acela de a rămâne pedepsiţi pe veci sub călcâiul imposturii.
Cei mai cunoscuţi români, recuperaţi de televiziuni din showbiz , sunt de fapt şi cei mai mari impostori ai valorii. De la manele la muzica clasică este traseul pe care media românească încă nu a reuşit să-l parcurgă, fără însă a-şi asuma vina unor astfel de pasaje de viaţă reală. Se spune că „asta vor românii, asta cer ei şi dacă asta cer, asta li se dă!”. Nimic mai fals. Românii consumă ceea ce li se dă, mai ales dacă primesc pe gratis, fără a avea certitudinea că ceea ce ar dori ei să vadă, să asculte este exact ceea ce primesc. Poate în această pasivitate stă lipsa de profunzime a televiziunilor de ştiri, cele care preferă să nu observe valoarea unui Festival Internaţional al Educaţie, construit inteligent, pentru toate vârstele, pentru toate gusturile, fără însă a face rabat de la calitate şi valoare, preferând să ofere telespectatorului chiloţii sau sânii revărsaţi ai unei vedete de prost gust.
Avem nevoie de telecomandă şi de cel puţin o televiziune de ştiri care să se trezească prima şi să-şi asume acest rol de a nu face rabat de la calitate. Doar atât şi restul va fi o nouă revoluţie, de această dată a bunului gust şi a bunului simţ.
ADI CRISTI
