Curtea Constituţională a publicat motivarea respingerii Statutului aleşilor. Parlamentul va pune luni actul în acord

curtea-constitutionala1Curtea Constituţională a publicat, joi, motivarea deciziei potrivit căreia unele prevederi ale Statutului parlamentarilor sunt neconstituţionale, iar potrivit unor surse parlamentare Legislativul va pune actul normativ în acord cu hotărârea luni, în şedinţă comună.

 

Parlamentul a anunţat oficial că luni, la ora 14:00, va avea loc şedinţa Birourilor Permanente reunite.Surse parlamentare au declarat, pentru MEDIAFAX, că Birourile ar urma să convoace pentru luni la ora 15:00 şedinţa de plen comun pentru aprobarea noii variante a Statutului.În 19 iunie, CC a decis că unele prevederi din Statutul parlamentarilor sunt neconstituţionale, mai precis punctele 18 şi 19 din articolul I al legii aflate la promulgare.În motivarea deciziei din 19 iunie, CC notează, pe de o parte, că “este evidentă preocuparea legiuitorului de a asigura fundamentarea cererii de reţinere, arestare şi percheziţie, atât în fapt, cât şi în drept, în scopul de a oferi posibilitatea aprecierii seriozităţii şi bunei – credinţe a măsurii solicitate, în sensul că aceasta are în vedere fapte concret determinate şi nu e inspirată de motive politice”.Cu toate acestea, arată CC în motivare, modul de redactare a dispoziţiilor criticate, şi anume referirea, întărită prin repetiţie, la “motive temeinice”, conduce la interpretarea potrivit căreia Camerele sesizate cu astfel de cereri realizează mai mult decât o apreciere a seriozităţii şi loialităţii măsurii în cauză, interferând nepermis cu activitatea specifică instanţelor de judecată, singurele în măsură să se pronunţe asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei.Curtea notează că, din examinarea dispoziţiilor art. I pct.18 [referitoare la modificarea art. 24] şi ale art. I pct. 19 [referitoare la introducerea art. 242] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, rezultă că acestea nu se referă la “temeiuri” de fapt şi de drept ale cererii în cauză, în înţelesul art. 72 din Constituţie, ci la temeinicia motivelor (“motive temeinice”) care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. “Or, aprecierea temeiniciei acestor motive presupune o activitate de analiză şi evaluare care excedează cadrului activităţii parlamentare, întrucât antamează problematica probelor existente în cauză, putând produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii”, se arată în motivare.

Judecătorii invocă şi argumente legate de separaţia puterilor în stat

Judecătorii CC invocă, în documentul citat, şi argumente legate de separaţia puterilor în stat. “Acceptarea în consecinţă, în condiţiile unei lipse de precizie a dispoziţiilor criticate, a posibilităţii interpretării lor în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, să procedeze la examinarea probelor care stau la baza cererii de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori a cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, asemenea unui organ de jurisdicţie, ar echivala cu admiterea unei ingerinţe a Parlamentului în activitatea altor autorităţi publice, în contradicţie cu dispoziţiile constituţionale referitoare la separaţia puterilor în stat”, se menţionează în motivare.În acelaşi context, Curtea explică faptul că, încuviinţând sau respingând cererea – care fără îndoială trebuie să fie motivată în fapt şi în drept – Camerele Parlamentului nu se transformă într-un organ de jurisdicţie.“Acestea (camerele parlamentului – n.r.) nu «spun dreptul», competenţă ce revine exclusiv instanţei de judecată, ci apreciază dacă măsura solicitată are un temei serios pentru a justifica întreruperea exerciţiului mandatului parlamentar. În acest scop, Parlamentul prin Camerele sale, comisiile parlamentare, pot solicita furnizarea de informaţii şi precizări, fără a împieta însă asupra cercetării penale în cauză. Astfel fiind, pentru evitarea oricărei confuzii între activitatea Parlamentului şi a organelor de jurisdicţie în materia procedurii ridicării imunităţii parlamentare se impune o redactare precisă şi univocă a dispoziţiilor legale care guvernează această procedură”, se mai arată în documentul citat.Magistraţii CC concluzionează prin faptul că prevederile reclamate sunt neconstituţionale deoarece contravin cadrului legal privind principiul separaţiei puterilor în stat, principiul legalităţii şi realizarea justiţiei.“Întrucât, pentru considerentele arătate, întreaga reglementare a procedurii în caz de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului, respectiv a procedurii în cazul cererii de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator este lipsită de claritate şi precizie, generând confuzii sub aspectul exercitării competenţelor specifice Parlamentului, pe de o parte, şi a celor specifice instanţelor judecătoreşti, pe de altă parte, Curtea constată că dispoziţiile art.I pct.18 [referitoare la modificarea art.24] şi ale art.I pct.19 [referitoare la introducerea art.242] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul lor, sunt neconstituţionale, fiind în contradicţie cu prevederile Legii fundamentale cuprinse în art.1 alin.(4) care reglementează principiul separaţiei puterilor în stat, în art.1 alin.(5) care reglementează principiul legalităţii şi în art.126 alin.(1) referitoare la realizarea justiţiei”, spun judecătorii CC, în motivare.