Vicepreşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Camera Deputaţilor, social-democratul Bogdan Niculescu Duvăz, a declarat duminică, că rezultatele ultimului eurobarometru indică faptul că Uniunea Europeană „are viitor dacă va învăţa să fie pentru cetăţenii săi şi nu doar o piaţă comună”.
Potrivit deputatului, problemele economice cu care se confruntă statele europene au erodat sentimentul de apartenenţă la Uniune şi totodată au afectat imaginea UE în ochii cetăţenilor. „Eurobarometrul arată că, dacă identitatea europeană se bazează doar pe economie, atunci oamenii se vor îndepărta de UE care a integrat sacrificiile economice mai repede ca beneficiile cetăţeneşti. Dacă temelia identităţii europene reprezintă doar o mai strânsă legătură economică şi financiară între statele membre, atunci revenim fără să vrem la un model primar de agregare a conştiinţei europene de tipul Comunitatea Cărbunelui şi Oţelului. Datele eurobarometrului ne arată că suntem într-un punct de cotitură în care, peste tot în Uniunea Europeană, problemele economice au erodat sentimentul de apartenenţă la UE: imaginea pozitivă a cetăţenilor europeni faţă de UE este în scădere continuă din 2007 în 2013. Vedem că răspunsul cetăţenilor europeni la întrebarea legată de atitudinea optimistă sau negativă în legătură cu viitorul UE este împărţit aproape în două părţi egale, 46% dintre europeni având o atitudine negativă faţă de viitorul UE, situaţie care se menţine din 2011”, a explicat Niculescu Duvăz.
În opinia deputatului, una dintre problemele majore este aceea că, în acest moment, în Uniunea Europeană se promovează „nu atât identitatea civică europeană, cât, mai mult, colaborarea economică între autorităţi publice naţionale”. „Birocraţiile financiare şi administrative europene au promovat un model limitat de înţelegere a UE bazat pe profit, iar în criză au admis sau chiar încurajat discret concurenţa şi naţionalismele. În condiţiile în care perspectiva economică este încă temătoare pentru majoritatea europenilor – care cred că situaţia economiei va fi mai rea sau la fel de grea ca până acum – trebuie găsit un nou model al coeziunii europene: prin conştiinţa cetăţeniei. Cetăţenii Europei trebuie să simtă că vocea lor este ascultată şi contează în UE”, a subliniat vicepreşedintele Comisiei de Afaceri Europene din Camera Deputaţilor. În ceea ce priveşte datele referitoare la România, Bogdan Niculescu Duvăz este de părere că acestea indică faptul că „românii nu s-au despărţit de UE, dar au nevoie de motive pentru a continua să creadă în identitatea lor ca şi cetăţeni europeni”. „Din cauza crizei economice, românii s-au răcit faţă de UE, dar asta se poate converti în încredere dacă românii îşi află beneficiile ca cetăţeni europeni. Faptul că 70% dintre români consideră că vocea lor nu contează în UE este un semnal al distanţei pe care românii o simt faţă de UE. În acelaşi timp, faptul că românii rămân optimişti faţă de viitorul UE şi faptul că sprijină uniunea economică şi monetară nu trebuie luate ca un cec în alb. Lipsa de dezbatere despre drepturile pe care cetăţenii Europei le au alimentează dezinteresul şi îndepărtarea faţă de UE. Eurobarometrul arată clar că peste jumătate din români nu-şi cunosc drepturile ca cetăţeni europeni, dar peste 60% din vor să afle mai multe despre drepturile lor. Aceasta este baza pe care se poate clădi o nouă perspectivă după criză asupra UE pentru români”, a punctat deputatul. Niculescu Duvăz a întărit ideea potrivit căreia un cetăţean mai bine informat asupra drepturilor sale (dreptul de a adresa petiţii, dreptul de adresare Ombudsmanului European, dreptul de protecţie din partea autorităţilor consulare ale oricărui stat membru) înţelege că el joacă un rol activ în Uniunea Europeană şi, astfel, va dori să se implice în viaţa democratică a UE la toate nivelurile. Aceasta este, de fapt, chiar viziunea pentru Anul european al cetăţenilor 2013, a menţionat el.
„Susţin ca parlamentar să fie adusă în prim planul dezbaterii publice şi în presă agenda de priorităţi a Anului Cetăţenilor Europeni. Ca oameni politici, avem obligaţia să deschidem românilor o nouă perspectivă asupra UE: nu doar ca motor economic, ci mai ales ca furnizor de beneficii cetăţeneşti. Crizele economice au fost şi vor mai fi, rămâne însă identitatea; după criză românii au pierdut din identitatea lor europeană şi întrebarea este dacă şi cum o pot recâştiga”, a completat deputatul PSD.