24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Întrunit, ieri, în ședință extraordinară, plenul Consiliul Local Municipal (CLM) a avizat o serie de modificări în documentaţia pentru accesarea finanţării lucrărilor de reabilitare a Mănăstirii ”Golia” din Iași. Potrivit proiectului, municipalitatea ieşeană va contribui în cadrul proiectului cu o finanţare în valoare de de 9,1 milioane lei, dintre care 8,8 milioane lei provin din fonduri europene nerambursabile. Bugetul proiectului este completat de finanţarea Consiliului Judeţean (CJ) Iași. În cadrul proiectului cu finanţare UE va fi restaurată pictura interioară a bisericii, vor fi modernizate străzile adiacente şi va fi schimbată instalaţia de iluminat public şi arhitectural a monumentului şi a străzilor din zonă. A doua etapă pentru reabilitarea Mănăstirii Golia vizează restaurarea picturii interioare. Parteneriatul dintre Primăria Iaşi şi Consiliul Judeţean doreşte să atragă o finanţare de aproximativ 25 de milioane lei pentru continuarea lucrărilor de punere în valoare a importantului monument istoric. Acest proiect constituie a doua etapă de reabilitare a Mănăstirii Golia. După restaurarea lăcaşului de cult, a zidului şi turnurilor de incintă (realizate în primă fază), în această nouă etapă va fi realizată modernizarea zonelor adiacente şi restaurarea picturii interioare. În cadrul lucrărilor vor fi modernizate străzile George Enescu, Golia şi stradela Armeană, care însumează peste 4.000 de metri pătraţi. De asemenea, va fi modernizat iluminatul arhitectural al întregului ansamblu şi va fi amenajată o toaletă publică în zona Tg. Cucu. Lucrările din zona adiacentă vor fi completate cu amenajarea spaţiilor verzi şi dotarea cu mobilier urban. Mănăstirea Golia reprezintă un punct important pe harta turistică a Iaşului, având o impresionantă istorie şi o frumuseţe arhitecturală deosebită. Ctitorie veche a marelui logofăt Ioan Golia, din sec. al XVI-lea, biserica “Înălţarea Domnului” a fost refăcută şi mărită de Vasile Lupu între anii 1650 – 1653 şi terminată în 1660 de fiul său Ştefăniţă. Biserica mănăstirii, „strălucită şi bogat înzestrată”, apare ca o construcţie monumentală care îmbină, după exprimarea ţarului Petru cel Mare al Rusiei, la 1711, “trei feluri de meşteşuguri: leşesc, grecesc şi moschicesc”. Pradă incendiilor din 1687, 1733, 1822 şi afectată de un cutremur în 1738, bisericii mănăstirii i s-au făcut numeroase reparaţii. Mănăstirea este înconjurată de un zid înalt prevăzut la colţuri cu turnuri ridicate în 1667 şi un turn-clopotniţă despre care Paul de Alep spunea că “nu are pereche în toate aceste ţări prin înălţime, lărgime şi măreţie”.
În incinta mănăstirii se află o casă cu coloane, din sec. al XVIII-lea, în care a locuit temporar Ion Creangă, şi stăreţia care adăposteşte paraclisul „Brâul Maicii Domnului”, zidit de egumenul Grigorie în sec. al XIX-lea.
Mănăstirea Golia, “mare minune şi podoabă a oraşului Iaşi”, închinată mănăstirii atonite Vatoped, a fost condusă mai ales de egumeni greci. Căzută în ruină după secularizare (1863), mănăstirea a fost închisă între 1900 – 1947, devenind apoi biserică parohială până în 1992, când şi-a recăpătat destinaţia de mănăstire şi a devenit gazda importantului centru cultural misionar Trinitas. (E.M.)
