24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Proprietarii hotelurilor de 4 şi 5 stele din Capitală vor plăti un impozit forfetar pe loc de cazare între 468 şi 891 de lei, un hotel de trei stele din Cluj va achita între 205 şi 244 lei, iar o unitate de 1-2 stele din Buşteni circa 120 lei, taxa pentru pensiune fiind cu 20% mai mică faţă de hotel
Guvernul va trimite Parlamentului un proiect de lege privind introducerea impozitului forfetar, care va înlocui de la începutul anului viitor şi în cazul hotelurilor şi pensiunilor cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri.Astfel, proprietarii hotelurilor de trei stele din Capitală vor plăti 334 lei pe loc de cazare pe an dacă acestea sunt amplasate central (zona A), 321 lei dacă sunt într-o zonă semicentrală (zona B), 294 de lei pentru un cartier mai îndepărtat de centru (zona C) şi 281 de lei pentru periferie (zona D).Pentru un hotel de 1-2 stele din Bucureşti din zonă ultracentrală (zona A) impozitul este de 223 lei pe loc de cazare şi scade la 214 lei pentru zona B, 196 lei pentru zona C şi 187 de lei pentru zona D.La patru stele, unităţile din Bucureşti vor fi taxate cu 557 lei pe loc de cazare în zona A, 535 de lei în zona B, 490 lei în zona C şi 468 lei în zona D. Cea mai mare taxă va fi achitată de un hotel de cinci stele din zona A (891 de lei), iar pentru celelalte zone impozitul pe loc de cazare va fi de 856, 784, respectiv 749 de lei.Hotelurile clasificate la 1-2 stele din municipii vor plăti 163 lei pe loc de cazare pe an, dacă sunt amplasate în zona A, 155 lei în zona B, 143 de lei în zona C şi 137 lei în zona D.Impozitul la trei stele va fi de 244 lei, 233 lei, 214 de lei, respectiv 205 lei, în funcţie de zonă, iar la patru stele va ajunge la valorile 406 lei, 389 lei, 356 de lei şi 342 de lei. Un hotel de cinci stele dintr-un municipiu va plăti, în funcţie de zonă, un impozit de 650 lei, 622 lei, 570 lei şi 548 lei.Pentru oraşe, sumele sunt cu câţiva lei mai mici decât în cazul municipiilor pentru hotelurile de 1-2 stele şi ajung la diferenţe de aproape 63 de lei la unităţile de cinci stele.Pentru staţiunile montane de interes naţional, hotelurile de 1-2 stele vor achita, în funcţie de zonă, un impozit pe loc de cazare între 107 şi 120 lei. Dacă se află în una dintre zonele A sau B, hotelurile de trei stele vor fi taxate cu 178 şi 172 lei, iar în zonele C şi D cu 169 lei şi 164 lei. Pentru patru stele impozitul va fi între 273 şi 290 de lei de lei, în funcţie de zonă, iar la cinci stele taxa pe loc de cazare este cuprinsă între 437 şi 459 lei.În Delta Dunării un hotel va fi impozitat cu 43 lei pe loc de cazare pe an dacă are 1-2 stele, 64 lei dacă are trei stele, 107 lei la patru stele şi 171 lei la cinci stele.În schimb, hotelurile din staţiuni balneare de interes naţional au cele mai mici taxe forfetare, plecând de la un nivel de 40 de lei pe loc de cazare la un hotel de 1-2 stele din zona D şi ajungând la 58 de lei la un hotel de trei stele din centrul unei staţiuni. Hotelurile de patru stele din staţiunile balneare de interes naţional vor plăti între 107 şi 120 lei pe loc de cazare, iar cele de 5 stele între 175 şi 187 de lei.Pentru unităţile de pe litoral, impozitul pentru 1-2 stele se va plasa între 58 şi 71 de lei. În cazul hotelurilor de trei stele taxa este, în funcţie de zonă, de la 89 la 103 lei/loc de cazare, pentru patru stele se plasează în intervalul 160 – 172 lei pe loc de cazare, iar cele câteva hoteluri de cinci stele vor plăti un impozit pe loc de cazare de la 262 la 275 lei.Pensiunile din staţiunile montane de interes naţional vor plăti în jur de 90 lei pe loc de cazare la 1-2 stele, 130 de lei la trei stele, 230 de lei la patru stele şi 350-367 de lei la cinci stele.Pentru litoral, impozitul pe loc de cazare pentru o pensiune de 1-2 stele va fi de aproape 45 -58 lei, 76 – 90 lei pentru trei stele, 125 – 138 de lei pentru patru stele şi 205 – 220 de lei pentru cinci stele.
Barurile şi cafenelele vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 1.500 şi 3.400 euro
Barurile şi cafenelele amplasate central în Capitală sau în primele şapte mari oraşe vor plăti anual, în funcţie de suprafaţă, între 1.500 şi 3.400 euro, în timp ce în localurile din oraşe care nu sunt municipii vor achita între 310 euro şi 2000 euro, potrivit proiectului de lege avizat de Guvern.Comparativ cu taxele plătite de restaurante după aceleaşi criterii de suprafaţă, rang al localităţii şi amplasament, impozitele forfetare din cazul barurilor sunt sensibil mai mici, în medie cu o treime.Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri pătraţi din Zona A a Bucureştiului, care vor plăti 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro), în timp ce la baruri impozitul maxim este de 3.400 de euro, tot în centrul capitalei şi la aceeaşi suprafaţă.Impozitul forfetar anual/unitate este determinat după formula k *(x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 900 de lei, x – variabilă în funcţie de rangul localităţii, y – variabilă în funcţie de suprafaţa utilă a locaţiei, z – coeficient de sezonalitate, iar q – 0,9 (unic) reprezintă coeficient de ajustare pentru spaţiu tehnic unitate de desfăşurare a activităţilor.Impozitele vor fi calculate în lei, iar în cazul oraşelor municipii vor varia între 2.349 lei (500 de euro), aferent unui local de sub 30 de metri pătraţi şi 12.600 lei (2,800 euro) pentru baruri de peste 300 de metri pătraţi.Taxele plătite de barurile din staţiuni vor fi uşor sub cele din oraşe, fiind uşor avantajate cele de pe litoral comparativ cu cele de la munte.Barurile din comune vor achita anual un impozit forfetar între 300 de lei şi 3.100 de lei.Potrivit normei de fundamentare a proiectului de lege, anul trecut erau înregistrate 13.023 de firme care activau în domeniul barurilor şi cafenelelor, iar impozitul pe profit cumulat al acestor societăţi a fost de 10 milioane lei.
Spălătoriile auto cu o suprafaţă de circa 200 metri pătraţi vor plăti anual un impozit forfetar de 18.000 lei
O spălătorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafaţă de circa 200 metri pătraţi vor plăti anual, începând din 2014, un impozit forfetar de 18.000 lei, 14.400 de lei şi 24.000 de lei, potrivit formulei de calcul pe care o propune Guvernul.Proiectul de lege privind impozitul forfetar stabileşte pentru unităţile de servicii din segmentul auto un impozit care se va calcula în principal în funcţie de suprafaţă de desfăşurare a activităţii, care se va înmulţi cu un coeficient de activitate, mai mic pentru vulcanizări şi spălătorii şi în creştere pentru service-uri, în raport de ce operaţiuni acoperă.Impozitul forfetar anual va fi calculat prin înmulţirea coeficientului specific activităţii cu suprafaţa unităţii şi cu 12. Guvernul a propus un coeficient de 6 pentru vulcanizări auto, 7,5 pentru spălătorii auto, 8 pentru vopsitorii, 9 pentru tinichigerie auto şi 10 pentru mecanică auto sau ITP.În cazul unui service care acoperă şi operaţiunile de mecanică şi ITP, şi are o suprafaţă de 500 de metri pătraţi, impozitul anual va fi de 60.000 de lei (aproape 14.000 de euro). O vopsitorie cu aceleaşi dimensiuni va achita 48.000 de lei, iar o tinichigerie va plăti impozit de 54.000 de leiPentru un service complet echipat de 1.000 de metri, impozitul anual este de 120.000 de lei (aproape 30.000 de euro).O spălătorie auto de 500 de metri va datora anual un impozit forfetar de 45.000 de lei, în timp ce o vulcanizare cu o suprafaţă similară va achita 36.000 de lei.Impozitul a fost stabilit pe baza datelor privind încasările obţinute din impozitul pe profit în 2011 de la cei 10.075 contribuabili înregistraţi cu cod CAEN 4.520 – Întreţinerea şi repeararea autovehiculelor. Potrivit Guvernului, doar 2.876 de astfel de unităţi au raportat profit în 2011 şi au plătit cumulat o sumă de 32,68 milioane lei.Din calcule rezultă un impozit mediu achitat de 11.401 de lei pe firme plătitoare, sau de 3.250 lei raportat la cele 10.075 unităţi active.Impozitul forfetar, prin care se înlocuieşte cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o sumă fixă, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat în primă lectură miercuri în Guvern şi care va fi trimis Parlamentului spre adoptare în regim de urgenţă.
