Neagu Djuvara: Românul de azi nu mai ştie ce a fost acum 200 de ani

Neagu Djuvara a declarat la evenimentul de lansare a ediţiei ilustrate a volumului său „Între Orient şi Occident” că a scris această carte pentru că „românul de azi nu mai ştie ce a fost acum 200 de ani”, un moment crucial, când, într-o singură generaţie, s-a trecut la civilizaţia occidentală.

Librăria Humanitas de la Cişmigiu, din Capitală, a fost neîncăpătoare pentru cititorii veniţi la evenimentul de lansare a ediţiei ilustrate a cărţii „Între Orient şi Occident”. Alături de istoricul Neagu Djuvara s-au aflat Gabriel Liiceanu şi actorii Dan Rădulescu şi Radu Iacoban.Filosoful şi scriitorul Gabriel Liiceanu a declarat că apariţia acestei ediţii ilustrate a cărţii „Între Orient şi Occident” reprezintă modul în care editura Humanitas şi-a dorit să-l omagieze pe istoricul Neagu Djuvara la împlinirea vârstei de 97 de ani.” E un om monument. Şi cum puteam să-l omagiem mai frumos decât scoţându-i, în condiţii de lux, una dintre cărţile minunate pe care le-a scris, «Între Orient şi Occident»”, a spus Liiceanu. Potrivit acestuia, cartea – ilustrată, cu 106 pagini alb-negru şi 109 color – este „pasionantă, în măsura în care spune o poveste rară”. Neagu Djuvara a spus că i-a fost greu să se documenteze pentru a scrie această carte, întrucât se afla în Africa în acea perioadă. „A fost foarte greu să mă informez, să am lucrări despre România veche. Fratele meu îmi trimitea cărţi de la Bucureşti, la cererea mea”, şi-a amintit istoricul.”Eram obsedat de un lucru, că românul de azi – şi cred că rămâne valabil ce gândesc – nu mai ştie ce a fost acum 200 de ani, (…) când oricine care avea mijloace putea să plece să vadă Occidentul şi să revină de acolo cu studii. Este un moment crucial, când, într-o singură generaţie, intelectualii români sar dintr-odată la altă civilizaţie”, a completat Djuvara.Neagu Djuvara este de părere că occidentalizarea României s-a făcut „cu pasiune” ceea ce „ne distinge de vecinii sârbi, bulgari şi albanezi”.Istoricul a precizat că românii s-au îndreptat către Franţa, care, la vremea respectivă, domina Europa, „fiindcă francezii impuseseră limba lor ca limba vorbită a tuturor intelectualilor, de la Lisabona şi până la Sankt Petersburg”. Potrivit istoricului, „oricine care vorbea franţuzeşte putea să traverseze Europa de la un capăt la altul”. Neagu Djuvara a explicat că limba franceza „ne-a venit prin fanarioţi şi prin ruşi”.Istoricul a adăugat ca această carte a scris-o pentru francezi, pentru occidentali în general. Mai mult decât atât, Neagu Djuvara a precizat că aceasta este singura carte scrisă din iniţiativă proprie, celelalte lucrări fiind scrise la îndemnul altora.În acest sens, el a amintit de volumul „Scurtă istorie a românilor povestită celor tineri”, scris la îndemnul regretatei traducătoare Irina Nicolau. Neagu Djuvara a scris această carte la Paris, lângă patul de suferinţă al fratelui său, în metrou şi în tren. „Aşa, pe genunchi, am scris «Scurta istorie a românilor povestită celor tineri»”, a spus istoricul.Cartea a fost vândută în România în 60.000 de exemplare şi a fost tradusă în şase limbi. „Bănuiesc că aceşti străini au văzut că aceasta este o istorie cinstită, autentică, onestă, unde spun care cred eu că a fost adevărul. Aşa se explică că şase limbi străine au copiat această carte”, a adăugat Djuvara.Istoricul a precizat că volumul „Între Orient şi Occident” a fost „scurtat cu o cincime” faţă de varianta în limba franceză, la cererea lui Gabriel Liiceanu, după care a fost trimis unei traducătoare de la Iaşi pentru a fi scris în română.Cartea lui Neagu Djuvara este povestea miracolului petrecut cu două provincii de la marginea împărăţiei turceşti, Ţara Românească şi Moldova. Călătorii străini remarcau că la Bucureşti şi la Iaşi treburile publice şi viaţa privată aveau acelaşi ritm ca la Constantinopol. Puţini bănuiau că în atmosfera letargică a unui sfârşit de imperiu aristocraţia fanariot-bizantină va trece de la caftan, anteriu şi giubea la frac şi mănuşi albe şi îşi va însuşi ideile şi moravurile occidentale în doar câteva decenii. Chiar înainte de ei, domniţele, de parcă nu ar fi purtat niciodată şalvari, fermenele, cepchene şi iminei, îşi etalaseră la balurile de la curte rochiile croite ca la Paris sau la Viena. Nimic din vechea societate – sat şi oraş, negoţ, meşteşuguri, armată, învăţământ şi biserică – nu a rămas pe loc.Universul spectaculos şi pestriţ – în parte oriental, în parte occidental -, de acum aproape două veacuri e şi mai bine înfăţişat în această ediţie ilustrată: sunt zeci de pagini cu imaginile oamenilor de atunci şi ale minunatelor lor podoabe, straie şi arme, informează editura Humanitas.