24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Adi Cristi
În Parcul Copou, începând de astăzi, din miezul zilei în care Teiul lui Eminescu se pregăteşte pentru o iernare timpurie, ieşeanul este pus în situaţia de a participa la una dintre cele mai directe invitaţii la lectură şi nu numai.
Zilele Recoltei Editoriale devin accentul cel mai vizibil prin care poate fi vizualizată forţa editorială a Iaşilor.
Acest proiect al Casei de Cultură „Mihai Ursachi” a Municipiului Iaşi încearcă să conştientizeze ieşeanului valenţele culturii oraşului ce aspiră să devină capitală cultural europeană în anul 2021.
Considerăm că şi această faţă a culturii profesioniste poate fi un spaţiu pe care să se desfăşoare evenimente ce nu pot fi ignorare, dar mai ales cele ce pot capacita un public pus să se obişnuiască cu ideea că el este locuitorul de drept al acestui gen de oraş, în care cultura înseamnă nu numai identitate, dar şi un mod firesc de a trăi.
Cultura într-un oraş al culturii este componenta de bază, aşa cum siderurgia este într-un oraş siderurgic. Nu mai este nici timpul şi nici fezabil ca un oraş al culturii să-şi păstreze acest „obiect principal de activitate” la „Diverse”, aşa cum, de fapt, este tratată cultura în România. Este necesară o restructurare a priorităţilor naţionale, scoaterea lor din tiparele învechite şi de mult depăşite, care au dat şi „clasele conducătoare” în comunism , clasa muncitoare, ţărănimea şi pătura intelectualităţii.
Producţiile culturale sunt la fel de importante ca şi cele industriale, dacă nu chiar mult mai importante, atunci când acestea reuşesc prin valoare să capaciteze atenţia unei lumi întregi, depăşind aria importanţei locale sau chiar naţionale. Industria aceasta, fără unsoare, fără uleiuri, fără şpan şi alte reziduuri definitorii industriei tradiţionale, ce produce bunuri materiale, are şi un consumator aparte, o evaluare aparte, mult mai stabilă, universal valabilă pentru spaţiul artei, în general. Iaşii încearcă să-şi recâştige nu numai statutul de capitală culturală, cât mai ales să-şi recupereze locuitorul unui astfel de oraş special. Istoria recentă ne poate demonstra că o astfel de pretenţie nu este un simplu moft, aşa cum era considerat acest demers înainte de 1989, cât mai ales o alternativă la dezvoltare, la impunere pe harta oraşelor importante ale Europei.
Dacă există acea voinţă politică, necesară demersului cultural european, dublată de o implicare directă a administraţiei locale, zestrea pe care o au Iaşii la această oră, dar mai ales potenţialul său cultural, creator, este suficient pentru a îndeplini o formalitate, astfel încât, în anul 2021 să fim recunoscuţi drept locuitorii unei capitale culturale a Europei.
Fiind vorba despre o competiţie la care participă şi oraşele Cluj şi Timişoara nu putem să aşteptăm că ne cadă „Para lui Mălăiaţă în gura lui Nătăfleaţă”. Avem nevoie de o strategie, avem nevoie de proiecte, avem nevoie de fonduri cu ajutorul cărora să punem în practică programele culturale, ce ar putea să ne reprezinte, să ne scoată în faţă. Dar, pe lângă toate acestea, avem nevoie de iniţiative, de încrederea în populaţia autohtonă că poate să înţeleagă această postură de locuitor al unei capitale culturale.
Oraşul, prin grija municipalităţii, se pregăteşte să-şi schimbe înfăţişarea, scoţând în faţă toate atuurile sale culturale, aşa cum, trebuie să recunoaştem, a început să încurajeze astfel de manifestări cum sunt şi aceste Zile ale Recoltei Editoriale, aflate la prima ediţie.
Semnalăm totuşi lipsa unor edituri importante de la aceste prime „Zile ale Recoltei Editoriale”, lipsă datorată exclusiv nesincronizării calendarului de manifestări.
Astfel, editurile Polirom şi Institutul European, de exemplu, sunt, în aceeaşi perioadă, la Târgul de Carte de la Frankfurt, iar Sedcom Libris şi Gama nu au reuşit să înţeleagă menirea acestor zile, acuzând fie lipsa unui spaţiu de expunere mai mare, fie condiţiile meteo ce ar putea să fie vitrege pentru salariaţii lor.
Au răspuns prezent 14 edituri din 18 invitate. Adenium, Alfa, Apollonia, Demiurg, Doxologia, Junimea, Muzeul Literaturii Romnâne, Princeps Edit, Timpul, TipoMoldova, Universităţii „Al. Ioan Cuza”, „Universităţii „GR.T. Popa”, 24:ORE şi Zona Pulishers.
O primă ediţie care, cred eu, poate fi cu siguranţă îmbunătăţită, pentru toamna anului 2014, dar care încă de azi în Parcul Copou va oferi iubitorului de toamnă şi de carte şansa de a răsfoi, la un pahar de must şi un accent de pastramă de oaie, producţia editorială a unei părţi majoritare a editurilor ieşene.
