Hemangiomul

Un hemangiom este o formațiune benignă a capilarelor și vasele de sânge.  Hemangioamele se manifestă frecvent în primii ani din viață, 3-5% fiind congenitale.  Aceste tumori beninge vasculare apar în orice zonă a corpului, cu predilecție pe față, scalp, piept sau spate.  De obicei, hemangioamele nu necesită tratament, cu excepția cazului în care acestea afectează vederea sau respirația.

Hemangiomul descrie o tumoră benignă ce afectează vasele de sânge.  Ele apar datorită proliferării celulelor endoteliale, atât la nivelul pielii cât și al organelor interne. Hemangioamele cutanate sunt leziuni proliferative ce se dezvoltă, cel mai adesea, la scurt timp după naștere.  Ele sunt distincte de malformațiile vasculare congenitale, care sunt mai puțin frecvente.  Peste 80% din hemangioame apar în zona capului și gâtului.  Ele ating 80% din dimensiunea maximă în primele trei luni și se pot opri din creștere după aproximativ 5 luni.  Uneori, pot continua să crească până la 18 luni. După această perioadă hemangiomele întregistrează o regresie sau involuție.  Aceasta regresie poate dura până la 3-10 ani. În cele din urmă, aproape toate hemangioame se estompează și dispar fără tratament. Excepție fac hemangioamele voluminoase, la care, în cel puțin 50% din cazuri, regresia tinde să fie incompletă, rămând un profil neregulat atrofic sau o cicatrice. Hemangioame sunt clasificate ca fiind leziuni superficiale, profunde sau mixte.  Hemangioamele capilare sunt leziuni superficiale denumite și nevus flammeus (pete de vin) sau simplex hemangiom (hemangioame  cu aspect de zmeură). Aspectul acestora variază. Primele sunt leziuni subtegumentare, netede, celelalte fiind proeminente, sub formă de zmeură, cu suprafețe bine delimitate. Hemangioamele apar datorită dilatării locale anormale a vaselor mici de sânge din straturile superioare ale pielii. În primele luni de viață se manifestă o proliferare rapidă, după care se estompează progresiv  sau dispară. Tratamentul este rareori necesar.Hemangioamele cavernoase sunt leziuni profunde, ce se dezvoltă în straturile adânci ale pielii și ale țesutului subcutanat. Sunt formațiuni proeminente, de culoare roșu-albăstrui. Deși, de cele mai multe ori se dezvoltă la nivelul pielii,  uneori, se pot găsi și pe membranele mucoaselor, la nivelul creierului sau al organelor viscerale (ficat, rinichi, splină, colon).  În toate cazurile hemangiomul cavernos este prezent pe deplin dezvoltat la naștere, este rar malign și crește în dimensiune numai odată cu dezvoltarea porțiunii din corp afectată.  Nu există niciun tratament pe deplin eficient.  Tratamentul chirurgical poate fi uneori luat în considerare.Hemangiomele mixte sunt cele în care se suprapun un hemangiom capilar cu unul cavernos.
Aceste leziuni vasculare pot fi localizate (limitate la o zonă mică) sau segmentare (care implică o suprafață neuroectodermală mai mare). Hemangioamele segmentare sunt mult mai grave decât hemangioame localizate, deoarece:
– apar la o vârstă tânără și pot crește mult în dimensiuni (de 10 ori mai mult decât leziunea inițială)
– sunt mai inestetice datorită dimeniunilor mari
– pot fi asociate cu unele anomalii congenitale (anomalii cardiace, vasculare, sindromul Phace,  sindromul pelvis cu malformații genitale externe, anomalii vezicorenale, etc)

Alimentele şi substanţele care ne afectează somnul

Dieta ar putea juca un rol important în apariţia problemelor legate de somn. Oamenii de ştiinţă ne învăţă ce alimente să evităm înainte de ora de culcare, pentru a avea un somn cât mai odihnitor. Site-ul abcnews.go.com a realizat, pe baza informaţiile furnizate de medicul nutriţionist Shelly Redmond, o listă cu cinci astfel de alimente sau substanţe care ne pot afecta somnul:Cu toţii ştim că cafeina menţine organismul treaz, însă nu toată lumea ştie că ea nu se găseşte numai în cafea sau băuturile carbogazoase. Unele medicamente pot conţine cafeină. Pentru a avea un somn liniştit, persoane care au astfel de probleme trebuie să evite consumul de cafeină cu opt ore înainte de a merge la culcare.Mulţi cred că un pahar cu vin poate aduce relaxarea necesară înainte de culcare, însă numeroase studii au demonstrat că alcoolul provoacă insomnie în multe cazuri, susţine medicul nutriţionist Shelly Redmond, autoarea cărţii „Eat Well and Be Fabulous./Mănâncă bine şi fii fabuloasă”.Deşi alcoolul poate induce somnolenţa, de fapt el afectează somnul REM (Rapid Eye Movement), etapă a somnului caracterizată prin mişcări oculare rapide sub pleoapele închise. În consecinţă, alcoolul trebuie consumat cu cel puţin două ore înainte de culcare.Apa este foarte bună pentru pierderea în greutate şi pentru sănătate în general, însă poate conduce la treziri repetate pentru a merge la toaletă, afectând astfel somnul REM, care este cel mai odihnitor.Tiramina, un aminoacid care se găseşte în alimentele fermentate sau în stafide, avocado şi ardei iuţi, acţionează ca un neurotransmiţător şi conduce la creşterea nivelului de dopamină. Astfel că, în cazul în care o persoană doreşte să consume brânză la cină, aceasta ar trebui să fie cât mai proaspătă.Toate alimentele care conţin acizi, precum cele bazate pe roşii sau cele picante, pot cauza arsuri gastrice şi disconfort pe timpul nopţii. Shelly Redmond recomandă astfel ca oamenii să se ferească de acest tip de alimente cu cel puţin trei ore înainte de culcare.

Treburile casnice nu sunt suficiente pentru realizarea normei de exerciţiu fizic

Conform unui studiu realizat pe mai multe universităţi din Marea Britanie, activităţile menajere şi de bricolaj nu sunt suficient de intense pentru a putea fi luate în calcul la realizarea ‘normei’ de exerciţiu fizic, relatează BBC.

Deşi se credea că astfel de activităţi contează în cadrul celor 150 de minute de mişcare fizică moderată recomandate săptămânal, un studiu apărut în publicaţia medicală BMC Public Health a constatat că, de fapt, cei care pun la socoteală şi treburile casnice la realizarea targetului de activitate fizică sunt mai grei decât cei care depun altfel de activităţi.

În studiul realizat pe un eşantion de 4.500 de adulţi, participanţii au fost rugaţi să completeze un formular detaliat despre nivelul lor de activitate, sporturile pe care le practică, în cazul în care practică vreunul, obiceiurile alimentare şi cele legate de fumat şi băutură. Formularul a solicitat între altele detalii despre activităţile legate de îngrijirea locuinţei.Luând în calcul greutatea şi înălţimea participanţilor, cercetătorii au stabilit că aceia dintre participanţi care au asimilat treburile casnice cu exerciţiul fizic cântăresc mai mult decât cei care practică alt tip de activitate fizică, în acelaşi interval de timp.

Dintre femeile care au luat parte la studiu, doar una din cinci şi-a atins targetul săptămânal de exerciţiu, fără a pune la socoteală timpul petrecut cu activităţile menajere.

Treburile casnice reprezintă o activitate fizică şi, teoretic, orice activitate fizică ar trebui să crească numărul de calorii arse, dar rezultatele studiului indică faptul că oamenii fie supraestimează volumul de activitate fizică de intensitate moderată pe care îl realizează prin munca prin casă, fie mănâncă excesiv pentru a compensa efortul fizic depus, a conchis prof. Mary Murphy, de la University of Ulster, care a condus studiul.

Pentru a conta, exerciţiul fizic practicat trebuie să accelereze respiraţia, să ducă la încălzirea organismului şi să crească ritmul cardiac, a menţionat Chris Allen, de la Fundaţia britanică a inimii.