Casa de Insolvență ”Transilvania” estimează care vor fi sectoarele economice în dificultate în 2014

Piața insolvențelor s-a structurat în 2013, iar maturizarea ei a creat un cadru pentru restructurările în afara procedurii insolvenței, este opinia  specialiștilor Casei de Insolvență Transilvania, liderul pieței de insolvență din România. Conform previziunilor acestora, 2014 va fi un alt an dificil pentru multe sectoare din economie, ca urmare a consumului în continuare scăzut, a accesului greoi la finanţare, dar şi a efectelor secundare generate de reglementările Basel III, cu referire la indicatorii de lichiditate ai sistemul bancar. Ajustările prudenţiale impuse vor avea un impact treptat asupra modului în care băncile gestionează creditele neperformante. ”După cinci ani de criză e mai dificil să identificăm sectoarele aflate într-un moment favorabil, față de cele ce vor avea dificultăţi. Fără o infuzie de lichidităţi în piaţă care să dezgheţe consumul este nerealist să sperăm într-o relansare. Creditele raportate la BNR se află la un nivel minim pentru ultimii doi ani, iar cel al restanțelor la un nivel maxim, de peste 15%. Cel mai probabil, ne aflăm doar la mijlocul crizei”, a declarat Rudolf Vizental, asociat coordonator al Casei de Insolvență Transilvania. La sfârşitul lunii octombrie 2013, conform statisticilor BNR, nivelul creditelor companiilor era de 26,65 mld. euro, faţă de 28,32 mld. euro la octombrie 2012. Creditele au scăzut, în condiţiile în care ponderea restanţelor a crescut de la 12,10% la 15,11%. Conform specialiştilor Casei de Insolvență Transilvania, dintre cei mai expuși în 2014 dificultăţiilor financiare vor fi producătorii din sectorul alimentar, precum și beneficiarii de subvenții sau de chirii, care se vor confrunta anul viitor cu situații de insolvență.  În sectorul alimentar companiile producătoare sunt prinse ca într-o menghină între furnizorii de cereale și marii retaileri (key accounts), fiind veriga slabă în abele relaţii. Pe partea de achiziţii, în condiţiile unor volatilităţi mari la preţul meteriilor prime (cereale, carne, lapte), stabilitatea businessului și predictibilitatea acestuia sunt serios afectate. Pe partea de vânzări, contractele rigide şi taxele multiple duc marja comercială de multe ori în zone negative. În aceste condiţii, supraîndatorarea, specifică producătorilor care au investit, este gestionată doar prin eşalonări. Probabil cel mai afectate companii vor fi cele care obțin venituri în urma închirierilor: spaţii comerciale (mall-uri), clădiri industriale, spaţii de birouri (office). Cele mai multe proiecte au fost dezvoltate în condiţii de boom imobiliar, cu costuri şi credite mari, cu previziuni privind veniturile viitoare (chirii), care astăzi nu mai sunt realiste.  Chiriaşii din mall-uri sunt fie retail-eri aflaţi în dificultate de a plăti chiria, fie magazine care atrag clienții, dar care au chirii mici. În condiţiile în care comerţul on-line câştigă tot mai mult teren, iar pentru mare parte din populaţie consumul se limitează în continuare doar la coşul de bază, nu sunt de aşteptat perspective de redresare pentru retail. Prin urmare, nici şanse de majorare a chiriilor nu se întrevăd.  Anul următor va fi unul dificil și pentru beneficiarii de subvenții, care vor fi afectați în mare măsură din cauza întârzierilor la plată a subvențiilor, un exemplu semnificativ fiind cel al certificatelor verzi. Chiar dacă se estimează perspective bune pentru sectorul agricol, întârzierile subvenţiilor au întotdeauna un impact imediat şi asupra costurilor şi asupra performanţei. Veniturile sunt afectate negativ, în timp ce costurile cresc, ca urmare a nerespectării termenelor de plată. (E.M.)