Noua Comisie Europeană, condusă de luxemburghezul conservator Jean-Claude Juncker, a primit miercuri, la Strasbourg, votul de învestitură din partea Parlamentului European (PE), informează agențiile internaționale de presă. În favoarea noii Comisii au votat 423 de eurodeputați, în timp ce 209 s-au pronunțat împotrivă, iar 67 s-au abținut de la vot.
Comisia Juncker a obținut astfel un scor ușor mai slab decât Comisia Barroso în urmă cu cinci ani, care fusese aprobată de PE cu 488 voturi pentru și 137 contra. Noul executiv al UE își va putea începe activitatea pe 1 noiembrie, mandatul Comisiei Europene conduse de Jose Manuel Barroso expirând pe 31 octombrie.
În discursul său înaintea votului în PE asupra noii Comisii, Juncker și-a reafirmat convingerea că echipa sa este ”Comisia ultimei șanse” pentru recâștigarea încrederii cetățenilor europeni.
El a anunțat că își va prezenta până la sfârșitul anului planul de investiții de 300 de miliarde de euro pentru a impulsiona creșterea și crearea de locuri de muncă și a apreciat că investițiile sunt vitale în reluarea creșterii economice stabile la nivel european.
Fostul premier conservator al Luxemburgului a subliniat totuși că, așa cum a spus cancelarul german Angela Merkel, o mare parte din cele 300 de miliarde de euro ar trebui să vină de la investitorii privați și că guvernele ar trebui să-și țină în continuare sub control deficitele bugetare. „Dacă ne veți susține astăzi, vom prezenta pachetul privind locurile de muncă, creșterea și investițiile până la Crăciun”, a declarat Juncker în fața eurodeputaților, adăugând că investițiile ar trebui să se concentreze pe îmbunătățirea eficienței economice, nu pe cheltuielile pe termen scurt. Din partea președinției italiene a Consiliului UE, ministrul Benedetto Della Vedova a spus că, ”în următoarele săptămâni și luni, Comisia trebuie să joace un rol esențial pentru a face față provocărilor cu care se confruntă UE”. ”Acestea sunt provocări semnificative, printre care competitivitatea și crearea de locuri de muncă”, a accentuat Della Vedova, care a mai inclus între provocările respective schimbările climatice, problemele energetice și problemele de securitate din vecinătatea Europei.