Românii reușesc să economisească lunar 41 de euro, iar 26% dintre aceștia își investesc economiile în aur sau alte metale prețioase, arată un barometru Erste Group privind posibilitățile de economisire în țări din Europa Centrală și de Est (ECE). Ungurii economisesc 49 de euro, în timp ce austriecii și-au majorat cu 7 euro sumele destinate economiilor lunare, până la 188 de euro, potrivit barometrului. Conturile de economii și asigurările de viață rămân principalele produse de economisire, în condițiile în care persoanele care economisesc consideră prioritare accesul facil la fonduri și un risc scăzut. „Austriecii și slovacii sunt campionii economisirii pentru al doilea an consecutiv. Austriecii și-au majorat sumele economisite lunar cu 7 euro (la 188 euro), iar slovacii economisesc mai mult cu 6 euro față de anul trecut (96 euro). Croații (60 euro), românii (41 euro) și ungurii (49 euro) și-au menținut economiile la același nivel, în timp ce cehii (75 euro) și sârbii (35 euro) și-au redus sumele puse deoparte cu 6 euro și, respectiv, 1 euro comparativ cu 2013″, potrivit unui comunicat al grupului financiar austriac, remis, miercuri.Cu toate că majoritatea populației din ECE a reușit să-și mențină economiile la un nivel stabil, aproximativ jumătate dintre români, unguri, slovaci și croați nu sunt mulțumiți de sumele puse deoparte. Cel mai mare grad de insatisfacție este înregistrat în Serbia, unde aproape două treimi din locuitori afirmă că nu sunt prea mulțumiți sau nu sunt satisfăcuți deloc de sumele economisite. Această situație are drept cauză „dobânzile reduse comparativ cu anii precedenți și nivelul inflației care reduce semnificativ sumele puse deoparte”, arată Peter Bosek, președinte Retail Board Erste Group. Persoanele care economisesc în toate statele din ECE pun bani deoparte pentru a avea o rezervă financiară sau pentru situații neprevăzute, dar printre prioritățile populației se numără și rezervele pentru vârsta pensionarii sau achizițiile mai mici și mai mari. Asigurările de pensii susținute de guvern sunt folosite de cehi în proporție de 55% și unguri în procentaj de 34%. Sârbii preferă asigurările de viață (9%), iar românii își investesc economiile în aur sau alte metale prețioase (26%). Majoritatea populației din ECE anticipează că dobânzile reduse la produsele de economisire și investiții se vor menține în următorii cinci ani. O treime dintre croați și români consideră că dobânzile vor continua să scadă. Barometrul arată, de asemenea, că aproape o cincime dintre slovaci, cehi și români și-au făcut deja planuri de investiții pe termen lung pentru a evita reducerea valorii economiilor lor. Aproape o treime dintre români și croați au o atitudine pozitivă față de titluri, acțiuni, fonduri sau obligațiuni. 14% dintre ungurii și 12% dintre slovacii care și-au făcut deja planuri pentru investițiile viitoare și-ar plasa banii în astfel de instrumente alternative. Opiniile negative cu privire la investițiile în titluri sau acțiuni sunt alimentate de aversiunea la risc și lipsa încrederii. Cu toate acestea, peste jumătate dintre respondenții din ECE au o atitudine neutră în privința acestor investiții. În România, unde atitudinea față de titluri este pozitivă, 11% dintre respondenți spun că nu au fonduri suficiente pentru asemenea investiții.