Curtea Constituțională a României (CCR) a decis marți repunerea pe rol, pe data de 9 decembrie, a excepției de neconstituționalitate referitoare la dispozițiile privind incompatibilitatea aleșilor locali cu funcția de reprezentant în adunările generale ale societăților comerciale de interes local. Cauza a fost repusă pe rol deoarece judecătorii CCR au nevoie de lămuriri suplimentare și se va cere dosarul de la Curtea de Apel Constanța. CCR a discutat marți excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor referitoare la incompatibilitatea aleșilor locali cu funcția de reprezentant în adunările generale ale societăților comerciale de interes local. CCR a dezbătut în 7 octombrie excepția ridicată de primarul comunei Tuzla, Constantin Micu, însă a amânat pronunțarea pentru 4 noiembrie. Excepția ridicată se referă la neconstituționalitatea art. 87 alin. (1) litera f din Legea 161 /2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției. Dispozițiile atacate la CCR stabilesc: (1) Funcția de primar și viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean este incompatibilă cu: f) funcția de reprezentant al unității administrativ-teritoriale în adunările generale ale societăților comerciale de interes local sau de reprezentant al statului în adunarea generală a unei societăți comerciale de interes național”. În 24 octombrie, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), Livia Stanciu, a declarat că în procese similare cu cel de incompatibilitate al lui Klaus Iohannis, candidat la alegerile prezidențiale din partea ACL, judecata a fost suspendată până la soluționarea pe 4 noiembrie a unei excepții. Ea a explicat că, deși în această cauză nu a fost invocată excepția de neconstituționalitate, orice secție a ÎCCJ trebuie să asigure o jurisprudență unitară, pentru că aceasta este preluată de judecătorii de la toate instanțele din țară. „Tot de la colegi am înțeles că în alte cauze cu obiect similar a fost invocată la CCR excepția de neconstituționalitate parcă a textului articolului 87 alineatul 1 litera f din Legea 161/2003, text de lege care vizează exact incompatibilitatea despre care se discută în această cauză, a dosarului Iohannis. Tot de la colegi am înțeles că această excepție de neconstituționalitate are termen la CCR pe data de 4 noiembrie, iar instanța supremă în cauze identice, cu obiect identic, înainte de a se cunoaște că domnul Iohannis, care este parte în acest dosar, reprezenta candidatul formațiunii politice pentru Președinția României, în acele cauze instanța supremă a suspendat judecata pentru a trimite la CCR dosarul să se pronunțe pe acea excepție de neconstituționalitate. Sigur, este decizia colegilor mei. Eu nu știu dacă vor aștepta răspunsul de la CCR sau nu”, a afirmat Livia Stanciu. Stanciu a explicat că, în general, admiterea de către CCR a unei excepții determină revizuirea unei hotărâri judecătorești dacă aceasta este pronunțată înainte de răspunsul instanței constituționale. „Dacă el, pentru cauza aceasta, are sau nu are vreo anumită eficiență, pentru că, sigur, ca judecător — și aici nu vreau să intru pe judecata colegilor noștri — dacă într-adevăr acest text de lege are incidență pe cauza respectivă și în varianta în care CCR admite excepția de neconstituționalitate, o pronunțare a unei hotărâri înainte de acea dată poate să determine ca ulterior hotărârea aceea să fie revizuită. Atunci, pronunțăm o hotărâre care oricum va fi revizuită ulterior. (…) Nu mă pot pronunța și nu mă pot substitui”, a arătat ea.