24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Fostul președinte Emil Constantinescu apreciază decizia Guvernului de a acorda aviz favorabil proiectului de lege care prevede dublarea indemnizațiilor pentru persoanele persecutate din motive politice de regimul comunist. „Ultimii 14 ani au marcat instaurarea unei profunde crize morale în societatea românească. Iată de ce cred că, odată cu terminarea unei dezolante campanii electorale, trebuie reinstaurate autentice repere de conștiință individuală și publică. Aceasta mă face să apreciez decizia Guvernului de a acorda aviz favorabil și susținere financiară proiectului de lege inițiat de fostul președinte al Senatului Crin Antonescu, decizie care deschide calea unei proceduri de urgență pentru aprobarea acestuia în Parlament. Mă voi implica personal, în numele Fundației Române pentru Democrație, împreună cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România, pentru a convinge parlamentarii din tot spectrul politic să voteze această lege în luna decembrie, marcată de Ziua Națională și aniversarea a 25 de ani de la prăbușirea regimului comunist în România”, se arată într-o scrisoare adresată de Constantinescu premierului Victor Ponta .Fostul președinte consideră că „este prima dată, de la guvernarea Tăriceanu, când se face un gest concret pentru acești martiri și urmașii lor — care în spiritul legii sunt exclusiv soțiile lor — și care, în următorii 10-15 ani, vor părăsi această lume”. Emil Constantinescu susține că este îndemnat să trimită această scrisoare premierului pentru că Fundația Română pentru Democrație, pe care a construit-o în 1992, a inițiat, după terminarea mandatului său prezidențial și revenirea în societatea civilă, mai multe proiecte dedicate recuperării adevărului istoric privind rezistența anticomunistă și lupta împotriva regimului dictaturii comuniste în România, printre care: ‘Jilava Fortul 13, Memorialul totalitarismului: represiune și rezistență’, finalizarea monumentului ‘Aripi’ dedicat rezistenței anticomuniste, ‘Legea recunoștinței pentru deținuții politici anticomuniști, deportați și urmașii acestora’. „Aceste proiecte, promovate în parteneriat cu Asociația Foștilor Deținuți Politici din România și Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc, vizează nu numai păstrarea în memoria națională pentru generațiile postcomuniste a rezistenței poporului român, plătită cu suferințe cumplite, dar și o reparație pentru eroii care au întruchipat această rezistență. În 1996, odată cu alegerea mea ca președinte al României și cu victoria în alegeri a coaliției civico-politice pe care am condus-o, foștii deținuți politici anticomuniști au accedat la cele mai înalte poziții în conducerea statului: președinte al Camerei Deputaților, președinte al Senatului, ministru de Interne, ministru al Informațiilor, Avocatul Poporului, președintele Comisiilor juridice, de cercetări a abuzurilor, de control al SRI, posturi de prefecți și președinți ai consiliilor județene”, se mai arată în scrisoarea fostului șef al statului.
El arată că „în perioada 1996-2000 acești înalți demnitari, precum Ion Diaconescu, Mircea Ionescu Quintus, Gavril Dejeu, Sorin Bottez, Paul Mitroi, Constantin Ticu Dumitrescu, Ionescu Galbeni, Nicu Stăncescu, cea mai mare parte plecați dintre noi, nu și-au folosit funcțiile și pozițiile obținute pentru a realiza avantaje materiale pentru ei și familiile lor și nici măcar pentru obținerea unor beneficii în favoarea celor care au suferit ca și ei în închisorile și lagărele de muncă forțată”. „Ei și-au dedicat toate eforturile exclusiv integrării euro-atlantice a României, promovării statului de drept și reformelor politice, sociale și economice în țara noastră. Acum, țelurile pentru care au acționat ei atunci s-au realizat prin aderarea țării noastre la Uniunea Europeană și integrarea în NATO, integrare care a confirmat implicit statutul de democrație consolidată și economie de piață liberă în România”, adaugă Emil Constantinescu. Fostul președinte apreciază „disponibilitatea” pe care Victor Ponta a avut-o de a se întâlni personal, de mai multe ori, cu conducerea Asociației Foștilor Deținuți Politici din România și de a schimba denumirea fostului Secretariat pentru problemele revoluționarilor, astfel încât să includă toată lupta anticomunistă din 1945-1989 și de a numi un subsecretar de stat în persoana președintelui AFDPR, care să conducă un departament destinat exclusiv problemelor lor. „Am obligația de a menționa și sprijinul pe care dumneavoastră personal, precum și miniștrii Culturii, Educației Naționale, Afacerilor Interne, Justiției și Apărării Naționale l-au acordat proiectului ‘Jilava Fortul 13, Memorialul totalitarismului: represiune și rezistență’ prin transferarea clădirii și spațiului aferent Fortului 13 de la Administrația Națională a Penitenciarelor la Ministerul Culturii în vederea transformării acestuia în Memorial și, ulterior, în Muzeu al represiunii regimurilor totalitare, precum și deschiderea finanțării prin Ministerul Culturii pentru acest proiect, care a început cu amenajarea celulei în care a decedat în urma torturilor Monseniorul Vladimir Ghika, beatificat în acest an, și a continuat cu amenajarea celulelor dedicate altor martiri”, se menționează în scrisoare. Constantinescu amintește de „martirii Revoluției din 1989 și martirii rezistenței împotriva comunismului din perioada 1945 — 1989 care au murit pentru libertate, adevăr, dreptate și democrație, punând aceste idealuri mai presus decât viața lor și care reprezintă sacrificiul fondator al renașterii națiunii române”. „Dacă dorim să dăm un sens acestui sacrificiu fondator (n.r. — al martirilor Revoluției din 1989) trebuie să ne schimbăm modul tradițional de comportament bazat pe o strategie de supraviețuire printr-un model de comportament bazat pe respectul de sine. Abia atunci Revoluția din 1989 va fi momentul definitoriu pe baza căruia putem construi un model național al demnității și o viziune românească asupra lumii în care trăim. Dumneavoastră, domnule prim-ministru, ați menționat de mai multe ori că ați fost un foarte tânăr participant activ, în 1990, la fenomenul Piața Universității. Speranțele puse atunci în progresul României prin adevăr și justiție pot fi îndeplinite acum de generația tinerilor de atunci dacă ei vor avea puterea să se desprindă de tot ce a fost urât și umilitor în tranziția post comunistă. Ar fi cel mai semnificativ răspuns la suferințele celor care au luptat pentru o Românie demnă, chiar atunci când nu aveau nicio speranță că aceasta se va întâmpla în timpul vieții lor. Mai ales dacă acest răspuns va fi materializat atât timp cât ultimii dintre ei mai sunt printre noi”, își încheie Constantinescu scrisoarea adresată premierului Victor Ponta.
