Procesul unei renumite jurnaliste chineze, acuzată că a divulgat ‘secrete de stat’, a început vineri la Beijing, în ciuda apelurilor la eliberarea sa lansate de organizațiile pentru apărarea drepturilor omului, relatează AFP. Gao Yu (70 de ani) a compărut în fața instanței într-o audiere cu ușile închise și riscă închisoarea pe viață pentru acuzații de care susține că nu se face vinovată. Presa străină nu a primit permisiunea de a pătrunde în tribunal. Fosta titulară a postului de redactor-șef adjunct al revistei ‘Economics Weekly’ a fost arestată în aprilie, într-un val de acțiuni care au vizat militanți pentru drepturile omului în apropierea împlinirii a 25 de ani de la protestele reprimate din piața Tiananmen. Jurnalista este acuzată că ‘a transmis secrete de stat unor surse din afara Chinei’, a indicat poliția din Beijing. Mai precis, potrivit organizației Human Rights Watch (HRW), i se reproșează că a trimis unui site cu sediul în SUA un document intern al Partidului comunist chinez care milita pentru o consolidare a cenzurii împotriva ideilor reformiste. La 8 mai, Gao Yu, recompensată cu mai multe premii internaționale, a apărut la televiziunea de stat chineză, într-un reportaj în care își mărturisea vinovăția. Dar, le-a explicat ea mai târziu avocaților săi, aceste mărturisiri au fost obținute prin amenințări. ‘Confesiunea publică’, procedeu tipic totalitar apărut din epoca maoistă, cunoaște o a doua tinerețe sub regimul președintelui Xi Jinping, care duce o campanie pentru consolidarea ‘autorității legii’. ‘Cred că sunt responsabilă de acțiuni care au încălcat legea și au adus atingere intereselor țării’, a declarat Gao Yu în confesiunea televizată. ‘Am comis o mare greșeală. Îmi recunosc vinovăția și mi-am învățat lecțiile din această experiență’, a adăugat ea. Procesul lui Gao Yu, prima laureată în 1997 a Premiului mondial pentru libertatea presei al UNESCO, a provocat vineri condamnări din partea mai multor organizații de apărare a libertăților. Este ‘un atac frontal împotriva libertății de exprimare și de acces la informare’, a apreciat Sophie Richardson, directoarea pentru China a HRW. ‘Dna Gao este ultima victimă a legii privind secretele de stat, arbitrară și vagă, la care autoritățile au recurs pentru a viza militanți pentru libertate’, a spus la rândul său William Nee, de la Amnesty International. Gao Yu a mai fost acuzată o dată de divulgarea de ‘secrete de stat’, un capăt de acuzare care i-a atras o condamnare la șase ani de închisoare în 1993. Ea a fost eliberată în 1999 din ‘motive medicale’. Jurnalista de investigații a participat la manifestările pentru democrație din piața Tiananmen în 1989, după care a suferit o primă încarcerare.