IRES: 55% dintre români cred că direcția în care merge țara este bună

Foto: (c) ires.com.ro

Astfel, întrebați dacă în România lucrurile merg în direcția bună sau într-o direcție greșită, 55% din respondenți au spus că direcția este bună, 34% — direcția este greșită, 10% — nu știu, iar 1% — nu răspund.

Potrivit IRES, la câteva zile de la organizarea celui de-al doilea tur al alegerilor prezidențiale și de la anunțarea câștigătorului, proporția respondenților care consideră că lucrurile în România merg într-o direcție bună este semnificativ mai ridicată decât media înregistrată de-a lungul ultimului an.

Înainte de campania electorală erau de această părere 24% dintre respondenți, în timp ce, în acest moment, proporția celor care consideră că lucrurile merg în direcția bună este de 55%, arată IRES.

Această proporție este similară celei a respondenților care declară că, atunci când se gândesc la viitor, sunt mai degrabă optimiști (53%), adaugă sursa citată.

Documentul relevă că proporția optimiștilor nu crește semnificativ comparativ cu perioada de dinaintea alegerilor, cu toate că percepția privind direcția bună a țării este declarată de un număr semnificativ mai ridicat al persoanelor intervievate.

Persoanele de vârstă medie, între 35 și 64 de ani, tind să considere în proporție mai ridicată cum că lucrurile în România merg într-o direcție bună, comparativ cu persoanele mai tinere sau mai în vârstă.

Tinerii sunt de părere că lucrurile merg într-o direcție greșită în cea mai ridicată proporție — 52,4%, doar 40,6% considerând că direcția este bună.

Persoanele cu studii medii, de asemenea, sunt cele mai pesimiste în aprecierea direcției în care merg lucrurile în țară, iar cele cu studii elementare sunt cele mai optimiste.La fel, respondenții din mediul rural și cei din Transilvania și Banat declară într-o proporție mai ridicată că lucrurile merg în direcția bună.

Votanții lui Klaus Iohannis sunt de părere că lucrurile merg în direcția bună în proporție mai ridicată cu 25% decât cei ai lui Victor Ponta.

Întrebați dacă în general sunt optimiști, pesimiști sau rezervați când se gândesc la viitor, 53% dintre români au declarat că sunt optimiști, 34% sunt rezervați, 12% sunt pesimiști, iar 1% nu știu/nu răspund.

Respondenții sub 50 de ani tind să fie mai optimiști în ceea ce privește viitorul, în timp ce aceia trecuți de această vârstă tind să fie rezervați în proporție mai ridicată. Proporția pesimiștilor este similară în rândul tuturor categoriilor de vârstă.

Cu cât sunt mai educați, cu atât respondenții tind să fie mai rezervați atunci când se gândesc la viitor, cea mai ridicată proporție a pesimiștilor, dar și a optimiștilor, regăsindu-se în rândul persoanelor cu studii elementare.

Moldovenii sunt pesimiști în proporție de 17,6%, în timp ce ardelenii în proporție de 6,5%. Aceștia din urmă sunt cei mai optimiști dintre români în acest moment.

Votanții lui Klaus Iohannis sunt optimiști cu privire la viitor în proporție mai ridicată cu 12% decât votanții lui Victor Ponta.

IRES declară că principalul efect al alegerilor prezidențiale este creșterea optimismului, dar mai ales a indicatorului global privind direcția în care se îndreaptă țara.

În general ”această stare euforică” resimțită la nivel societal se resoarbe în două trei luni, după trecerea sărbătorilor, susține sursa citată.

Sondajul a fost realizat în perioada 20 noiembrie 2014. Volumul eșantionului: 1.338 subiecți cu vârsta de peste 18 ani; tipul eșantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la populația cu drept de vot rezidentă în România; reprezentativitate: eroare maximă tolerată ą2,7%; metoda: CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing).