O sesiune științifică solemnă dedicată Marii Uniri de la 1918, în care a fost rememorat efortul comun pentru atingerea acestui obiectiv, s-a desfășurat vineri în Aula Academiei Române.
În prelegerea sa, episcopul Mihai Frățilă, eparh al Episcopiei Greco-Catolice București, a elogiat personalitatea „omului de discernământ și de mare ținută morală” care a fost Iuliu Hossu, cel care a dat citire la 1 Decembrie 1918 Declarației de Unire de la Alba-Iulia în fața celor peste 100.000 de participanți.
Președintele Academiei din Republica Moldova, acad. Gheorghe Duca, a conferențiat despre „Marea Unire din 1918 și consecințele ei pentru dezvoltarea științei și culturii în Basarabia”, în timp ce acad. Dan Berindei, președinte de onoare al Secției de Științe Istorice și Arheologie a Academiei, a vorbit despre împlinirile și urmările Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918.
Importanța istorică a evenimentului de la 1 Decembrie 1918 a fost pusă în evidență în alocuțiunile susținute, printre alții, de: rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, acad. Ioan-Aurel Pop, directorul Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, care a trecut în revistă premisele Unirii Transilvaniei cu România, prof. Nicolae Edroiu, membru corespondent al Academiei Române; prof. Dumitru Acu, președintele Asociației ASTRA.
Românii sărbătoresc luni 96 de ani de la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, dată istorică de referință pentru țară, care a încununat năzuința lor de secole și a fost consacrată, după 1989, ca Zi Națională a României.