S-a dat startul noului sezon de schi! De data aceasta, iarna i-a luat prin surprindere chiar și pe iubitorii sporturilor de iarnă, care deja se pot bucura de pârtiile acoperite cu un strat generos de zăpadă. Medicii le recomandă să nu uite, totuși, că schiul este o activitate sportivă cu risc ridicat. În fiecare an, accidentele sunt nelipsite de pe pârtii. Iar peste 90% dintre accidentele la schi se întâmplă persoanelor cu experiență în practicarea acestui sport, însă fără antrenament fizic, potrivit Societății Franceze de Chirurgie Ortopedică și Traumatologie (SOFCOT). Iată ce recomandă această societate științifică referitor la prevenția și pregătirea fizică pentru schi, precum și un ghid de prim ajutor în caz de accidentare.
Prevenție și pregătire fizică
Schiul poate fi practicat doar într-o singură perioadă a anului, iar mulți dintre amatorii acestui sport se aventurează pe pârtii nepregătiți din punct de vedere fizic. Consecințele? De la simple contuzii, întinderi sau febră musculară până la grave entorse de genunchi, fracturi de membre, traumatisme.
Accidentele la schi nu sunt numai rezultatul căzăturilor inevitabile, ci și al suprasolicitării mușchilor ș ligamentelor. Pentru a nu se ajunge aici și a profita în deplină siguranță de beneficiile sporturilor de iarnă, puneți în practică următoarele recomandări ale Societății Franceze de Chirurgie Ortopedică și Traumatologie:
-începeți un program de pregătire fizică destinat antrenării mușchilor și articulațiilor (eventual sub îndrumarea unui kinetoterapeut) cu 2 luni înaintea sezonului de schi;
-întotdeauna, înainte de a vă pune clăparii și schiurile în picioare, efectuați câteva exerciții de încălzire/stretching;
-adaptați practicarea schiului la posibilitățile voastre fizice și nu vă avântați pe pârtii care vă depășesc priceperea sportivă;
-conștientizați ricurile la care vă expuneți la fiecare coborâre de pe pantă;
-utilizați un echipament de schi adecvat și aveți grijă ca legăturile schiului să fie corect reglate.
Principalele leziuni și cauzele lor
Genunchii sunt cei mai expuși riscurilor în timpul practicării schiului. De altfel, potrivit SOFCOT, peste 30% dintre accidentele de pe pârtiile de schi sunt entorse de genunchi. Statisticile arată că femeile sunt de trei ori mai expuse decât bărbații la entorse de genunchi, mai ales la cele soldate cu ruptura ligamentului încrucișat anterior. De ce? Medicii ortopezi afirmă că femeile au ligamentele mai elastice decât bărbații, ca urmare a nivelului ridicat de estrogeni (hormoni feminini). Totodată, la femei pot apărea mai frecvent accidente la schi din cauza sistemului muscular mai puțin dezvoltat decât al bărbaților.
Entorsa de genunchi apare fie din cauza unei mișcări greșite (genunchiul este forțat în rotație), fie din cauza unei căzături violente. În aceste cazuri poate fi afectat ligamentul lateral intern (entorsă simplă) sau ligamentele încrucișate anterioare (entorsă gravă). Cu cât durerea este mai intensă, umflătura mai mare și mai ales instabilitatea genunchiului (dislocarea) mai accentuată, cu atât crește gravitatea leziunii.
Măsuri de prim ajutor
În cazul febrei musculare, contuziilor, întinderilor musculare sau ligamentare, precum și al entorselor simple, prima măsură recomandată de SOFCOT constă în aplicarea terapiei reci sau crioterapiei. Iată de ce plasturii de crioterapie sau spray-urile reci nu trebuie să lipsească din echipamentul oricărui schior. Unele dintre cele mai noi metode de crioterapie sunt spray-urile și plasturii pe bază de levomentol. Această substanță produce senzația de rece la nivelul zonei afectate, ceea ce reduce durerea și ajută la prevenirea inflamației. Apoi, specialiștii recomandă consultarea celui mai apropiat medic ortoped pentru un diagnostic corect și prescrierea tratamentului. Traumatismele ușoare și medii necesită imobilizare cu ajutorul unui aparat gipsat sau orteză, tratament general cu antiinflamatoare non-steroidiene și local cu geluri antiinflamatoare.
În cazul unui traumatism grav, persoana accidentată trebuie transportată la cel mai apropiat spital pentru consult clinic de specialitate. Traumatismele grave necesită investigații ample și tratament minichirurgical sau chirurgical.