Statutul actual al Religiei în învățământul public este conform cu legislația românească și se află în multe țări ale Uniunii Europene, afirmă Patriarhia Română, care solicită respingerea unei propuneri legislative privind înlocuirea disciplinei Religie cu aceea de Etică și cultură civică. Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Patriarhiei Române, transmis marți, „în contextul dezbaterii parlamentare a inițiativei legislative a domnului deputat Remus Cernea pentru modificarea articolului 18 din Legea educației naționale nr. 1/2011 prin înlocuirea disciplinei Religie cu disciplina Etică și cultură civică în învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional, ca parte a trunchiului comun și acordarea de calificative la disciplina Religie, Patriarhia Română a solicitat Senatului României respingerea acestei propuneri legislative”. Sursa citată amintește că unul dintre motivele acestei solicitări îl constituie prezența disciplinei Religie în învățământul preuniversitar românesc este în conformitate cu: prevederile art. 32, alin. (7) din Constituția României, cu prevederile art. 32, alin. (1) din Legea nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, cu acelea ale art. 18, alin. (1) din Legea educației naționale nr. 1/2011. De asemenea, Patriarhia Română susține că „sistemul național de învățământ nu prevede posibilitatea existenței disciplinelor cu statut facultativ. Religia este disciplină școlară, parte a trunchiului comun, potrivit legislației în vigoare, fiind o obligatorie prezența Religiei printre celelalte discipline din schema orară, dar nu este obligatorie participarea elevilor la ora de Religie”. „În contextul legislativ european, în mai multe țări ale Uniunii Europene este asumată o perspectivă similară cu cea precizată în legislația românească (disciplină obligatorie, predată confesional, cu posibilitatea de a nu participa, la solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinților sau a tutorelui legal instituit pentru elevul minor): Austria, Cipru, Finlanda, Germania, Grecia, Irlanda, Malta”, argumentează sursa citată. Totodată, Patriarhia menționează că „disciplina Religie propune, nu impune valori spirituale și morale ce stau la baza culturii europene și naționale, valori la care elevii trebuie să aibă acces în mod liber și care au un rol formativ deosebit, demonstrat și de studiile sociologice în domeniu, valorile acestea fiind diferite de cele propuse în cadrul orelor de Etică și cultură civică”. În prezent, disciplina Educație civică/Cultură civică face parte din planurile-cadru ale învățământului primar/gimnazial, din aria curriculară „Om și societate”, susține sursa amintită, menționând că „evaluarea face parte din specificul oricărei materii școlare și este, așadar, necesară și la ora de Religie. Lipsa evaluării elevilor la ora de Religie sau găsirea unor soluții de evaluare alternative la notă poate constitui o depreciere a statutului acesteia ca disciplină școlară”. Biroul de Presă al Patriarhiei Române mai precizează că „decizia Curții Constituționale a României, din ziua de 12 noiembrie, prin care s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9, alin. (2), teza întâi din Legea învățământului nr. 84/1995 și ale art. 18, alin. (2), teza întâi din Legea educației naționale nr. 1/2011, nu are nicio legătură cu propunerea domnului deputat Remus Cernea (așa cum în mod tendențios au sugerat unele instituții media) și nu afectează prevederile legale pentru respingerea inițiativei legislative menționate”.