APAVITAL IASI: Măsuri de protecţie a instalaţiilor împotriva îngheţului

joi 30 fara apaOdată cu venirea iernii a crescut şi riscul apariţiei îngheţului pe reţelele de distribuţie şi în instalaţiile interioare. Pentru a evita problemele neplăcute ApaVital recomandă o serie de măsuri specifice de protejare a acestora:

–  Protejaţi căminul de apometru! Îngheţul apei din reţelele de distribuţie apare prima oară în căminul de apometru, după care se propagă către branşament şi reţeaua interioară. Protecţia instalaţiilor din căminul de apometru este la fel de importantă, întrucât aici sunt marea majoritate a armăturilor, apometre, robinete, coturi, adică locuri unde pot apărea diminuări ale secţiunii utile şi unde se formează gheaţă în situaţia în care nu există circulaţie a apei pe reţea.

–  Protejaţi apometrul! Conform Regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare, clienţii au obligaţia „să se preocupe de asigurarea integrităţii sistemelor de măsurare”. În cazul în care apometrul îngheaţă, costurile de remediere (contravaloarea aparatului de măsură, manopera aferentă înlocuirii, cheltuielile corespunzătoare deplasării şi staţionării mijlocului de transport utilizat) revin în exclusivitate clienţilor.

-Consumaţi constant apă! Multe din problemele cauzate de îngheţ s-au înregistrat la capetele de reţea, acolo unde consumul este mai scăzut şi neuniform.

– Nu realizaţi construcţii în apropierea reţelelor de apă! Construcţia de cămine şi alte corpuri betonate în imediata apropiere a reţelelor de distribuţie a apei facilitează îngheţul.

–   Respectaţi normele tehnice de instalare a conductelor şi branşamentelor! De-a lungul anilor, numeroase firme au realizat lucrări de alimentare cu apă în diferite zone ale oraşului, fără a respecta însă prescripţiile tehnice prevăzute în avizele eliberate de ApaVital. Multe reţele nu au fost amplasate sub adâncimea de îngheţ, de minimum 105 cm.

 

În situaţia în care au apărut probleme de îngheţ la instalaţiile interioare, ApaVital recomandă dezgheţarea acestor fie prin încălzirea conductelor (dacă acestea sunt din oţel; nu se poate face acest lucru pe o conductă de HDPE), fie prin plasarea unei surse de căldură (aerotermă de exemplu) în cămin, pe o durată mai lungă de timp. În momentul în care se produce o dezgheţare minimă sau parţială a conductei, efectul presiunii din conductă, combinat cu temperatura apei potabile (cca. 12-16 grade Celsius) va determina o dezgheţare completă.