Aproape două treimi dintre tineri cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită

Aproape două treimi dintre tineri cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcție greșită, puțin peste un sfert dintre ei consideră că direcția este bună, în timp ce 9% nu au răspuns la această întrebare, relevă studiul „Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață”, lansat vineri de Friedrich-Ebert-Stiftung România și realizat de CURS. În percepția tinerilor, principalele trei probleme cu care se confruntă țara în acest moment sunt corupția, sărăcia și locurile de muncă/șomajul. Potrivit studiului, aproape trei sferturi dintre tinerii de 14-29 de ani și 50% dintre tinerii de peste 18 ani din România locuiesc cu părinții, iar acest fapt se explică, în principal, prin lipsa oportunităților economice sau sociale pentru aceștia. Totodată, sondajul arată că tinerii nu sunt încurajați și nici nu au șansa de a părăsi casa părinților și a-și începe propria viață de la 18 ani sau după terminarea liceului/școlii. Femeile tind să se căsătorească la o vârstă mai scăzută decât bărbații și să aibă copii mai repede, iar tinerii din această generație nu vor să aibă mulți copii, mai relevă cercetarea. „Media numărului de copii doriți de către acești tineri este de 1,9, iar mediana este de 2 copii, în condițiile în care nivelul de înlocuire a generațiilor existente este de 2,1”, arată sondajul. Aproape jumătate dintre tineri își consideră părinții ca făcând parte din clasa de mijloc, iar unul din trei îi vede în clasa muncitorilor. Situația materială este criteriul cel mai important de clasificare socială folosit de tineri atunci când discută despre acest lucru, în timp ce nivelul de școlarizare și nivelul veniturilor sunt următoarele două criterii folosite pentru auto-plasarea în structura de clasă socială. În cea mai mare parte, tinerii consideră că aparțin aceleiași clase sociale ca părinții. Pe fondul expansiunii sistemului de învățământ post 1989, tinerii sunt mai bine educați decât părinții lor, mai arată studiul. „Există diferențe semnificative pe medii rezidențiale și în profil regional în privința accesului la forme superioare de școlarizare. Din acest punct de vedere, tinerii din rural și cei din regiuni sărace au șanse mai scăzute de a absolvi școli post-liceale sau de a urma studii universitare. Dintre respondenții care și-au încheiat carierele școlare, femeile tind să fie mai bine educate decât bărbații”, relevă același sondaj care arată că fetele sunt mai entuziaste decât băieții în ceea ce privește participarea școlară și resimt un nivel relativ moderat de stres în școală. Băieții petrec mai puțin timp decât fetele cu studiul individual, se punctează în studiu care mai susține că există o relație strânsă între experiența subiectivă de participare la actul educațional, investiția de timp în educație și rezultatele formale (notele obținute). „Influențarea notelor prin metode ilegitime (mici atenții, mită etc.) apare ca un fenomen cu variație regională, iar tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 29 de ani par a se fi confruntat cu acest fenomen mai des decât adolescenții din acest eșantion”, susține studiul. Totodată, un sfert dintre tineri fac meditații, fetele mai mult decât băieții, cu mai mulți tineri pregătiți în particular în mediul urban decât în cel rural. Doar un tânăr din trei se declară măcar mulțumit de sistemul de învățământ din România, iar mulțumirea crește pentru respondenții cei mai tineri. Friedrich-Ebert-Stiftung România a lansat vineri studiul „Tineri în România: griji, aspirații, atitudini și stil de viață” care își propune explorarea universului de valori, opinii și atitudini al tinerilor din România. Studiul a fost realizat de către Centrul de Sociologie Urbană și Regională (CURS) — institutul selectat de FES-Romania pentru acest proiect — și combină metodologii cantitative și calitative. Sondajul de opinie care stă la baza acestui studiu a fost realizat pe un eșantion de 1.302 respondenți cu vârste cuprinse între 15 și 29 de ani, în perioada 19-31 iulie 2014. Interviurile au fost de tipul față-în-față pe un eșantion aleator, stratificat, reprezentativ pentru populația considerată. Marja de eroare esre de +/—2,7%, la un nivel de încredere de 95%.