24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Dicționarul general de sinonime al limbii române (DGS) realizat de Editura „Gunivas” numără peste 70 de mii de cuvinte și depășește ca volum toate celelalte lucrări de acest gen apărute până acum. Cu o listă de cuvinte mult mai bogată și mai variată, acest dicționar este adresat publicului larg, de la specialiști și cercetători până la elevi și studenți, adică tuturor celor care vor să însușească mai ușor limba română. Dicționarul a apărut anul trecut la Chișinău, după o muncă monumentală de peste șase ani de zile. Autoarele acestuia sunt Doina Cobeț și Laura Manea, două cercetătoare din Iași. „Colaborarea cu Doina Cobeț a început încă atunci când se lucra la Dicționarul Explicativ Ilustrat al Limbii Române (DEXI)”, remarcă editorul, directorul Editurii „Gunivas”, Nicolae Guțanu. „Există multe dicționare de sinonime școlare, dar primul dicționar bine alcătuit a fost al regretaților Luiza și Mircea Seche, care a apărut tocmai în 1978. Limba română însă evoluează și am vrut să aducem sinonimia românească la zi”, precizează editorul. Una dintre autoare, Laura Manea, cercetător științific principal la Institutul de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iași, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că „lucrul la un dicționar este dificil, deoarece trebuie foarte multe documente. În acest caz, am pornit de la dicționarul soților Seche pe care l-am îmbogățit, dar la bază a stat și dicționarul Tezaur al limbii române”, remarcă autoarea. Pe lângă cuvintele din limba literară, din limba veche, din limba populară și din limbajele de specialitate, a fost inclus și un număr mare de neologisme. „Am folosit multe anglicisme din limbajul presei scrise, din limbajul adolescentin. Am inclus și multe regionalisme, dar în cazul acestora este mai complicat, deoarece regionalismele necesită cel puțin două atestări în alte surse”, adaugă cercetătoarea. Conținutul dicționarului este unul foarte divers. Astfel, observăm că s-a acordat o atenție specială termenilor religioși, de obicei neglijați în celelalte dicționare de acest tip, incluzând nume de divinități sau de sărbători religioase. De asemenea, s-a înregistrat un număr important de termeni din medicină. În același timp, în dicționar se găsesc cuvinte care denumesc realități din trecut. De exemplu, nume de demnități, de ranguri boierești, de monede, de unități de măsură etc. Termenii nu mai aparțin uzului curent, dar se întâlnesc în operele scriitorilor români. Lista de cuvinte cuprinde foarte mulți termeni care aparțin limbajului familiar, argoului sau jargonului, în genere limbajului cotidian, dar și nume proprii care intră în relații sinonimice cu numele comune. Laura Manea optează pentru digitalizarea dicționarului ca să poată fi la îndemâna oricui. Pe internet deja putem găsi un dicționar de sinonime la care apelează majoritatea utilizatorilor, dar este unul mai vechi. Cu toate acestea, editorul Nicolae Guțanu crede în cartea tipărită și precizează că „dicționarul nu va fi disponibil online”. Autoarea își continuă activitatea în domeniu și ne spune că lucrează deja „de trei ani la un alt dicționar, care este și un studiu științific despre terminologia fenomenelor atmosferice”. DGS a fost remarcat și de renumitul critic literar român Alex Ștefănescu, care într-o postare pe Facebook menționa: „Iată cea mai bună carte de literatură română din 2013 din câte mi-au trecut mie prin mână”. Filologul este cunoscut pentru referințele critice bine condimentate, dar de această dată a scris doar aprecieri. „Este vorba nu numai de o realizare de performanță a lexicografiei românești, ci și de o carte de literatură, de 2 110 pagini, mai ceva decât 1 001 de nopți. Pentru mine, cel puțin, este o adevărată încântare să asist la o defilare multicoloră, luxuriantă, plină de pitoresc a posibilităților de exprimare oferite de limba română”, a mai constatat Alex Ștefănescu. Deși dicționarul este apreciat, totuși vânzările sunt foarte reduse. „În general, din 2008 vânzările de carte au scăzut până la 90%”, specifică Nicolae Guțanu. Guvernul alocă puțini bani pentru achizițiile de carte ale bibliotecilor publice. „Doar Biblioteca „B. P. Hasdeu” a cumpărat 30 de exemplare. Celelalte biblioteci nu au resurse financiare suficiente”, menționează editorul. DGS poate fi găsit aproape în toate librăriile din Republica Moldova și din România.
