24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Eurodeputata liberală Renate Weber susține, într-un articol publicat luni pe site-ul EurActiv, că Uniunea Europeană ar trebui să-și reevalueze politica de extindere și să se adreseze, în strategia sa de comunicare, întregii societăți, nu doar politicienilor. În ultimii ani, Republica Modova a devenit unul dintre câmpurile de bătălie geopolitică dintre Est și Vest, în timp ce cresc tensiunile în legătură cu Parteneriatul Estic. Săptămâna trecută, UE și presa occidentală au salutat victoria strânsă a forțelor proeuropene la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Alegerile au arătat că societatea din Republica Moldova este încă pradă corupției și divizată între susținătorii Acordului de Asociere cu UE și cei al Uniunii Eurasiatice, promovată de președintele rus Vladimir Putin, scrie Renate Weber. Având în vedere rezultatele, UE ar trebui să-și reevalueze bilanțul, să tragă învățăminte și să întreprindă pașii viitori necesari. Relațiile dintre UE și R.Moldova s-au consolidat în mod remarcabil în ultimii ani, înregistrându-se rezultate solide și vizibile, precum introducerea regimului fără vize, semnarea și ratificarea Acordului de Asociere și măsurille comerciale având drept scop contracararea efectelor embargoului rus. Atunci de ce UE și forțele locale proeuropene nu valorifică suficient aceste măsuri pentru a asigura o victorie detașată pentru coaliția proeuropeană? — se întreabă eurodeputata. În opinia sa, lipsa unei poziții sau a unei perspective clare de integrare europeană este profund descurajatoare pentru o societate care se confruntă cu provocări economice, sociale și politice. Cererile din partea UE sunt în continuă creștere și presiunile pentru reformă se extind, în timp ce finalitatea pare mai vagă și îndepărtată mai mult ca niciodată. În convorbirile lor cu Republica Moldova, fostul comisar european pentru extindere Stefan Fule și fosta șefă a diplomației europene Catherine Ashton au evitat cuvinte precum ”integrare”, ”aderare” sau ”țară candidată”, înlocuindu-le cu termenul vag ”perspectivă”, adaugă eurodeputata liberală. Președintele noii Comisii Europene, Jean-Claude Juncker, a făcut cunoscut de asemenea în mod clar că nu va exista aderarea vreunei noi țări la UE. Cu toate că limbajul diplomatic a fost ales cu grijă, pentru a le face pe plac cancelariilor occidentale, el vine cu un mare preț, acela de sacrificare a aspirațiilor partenerilor estici, dornici că obțină o mult așteptată declarație de angajare drept recompensă la eforturile lor. Deoarece UE ezită, pe masă se află o propunere rusă ca alternativă, una care nu impune vreo schimbare de reformă sau de mentalitate, Uniunea Eurasiatică. Pentru mulți cetățeni ai Republicii Moldova, alternativa pare să fie mai bine explicată și comunicată de către partea prorusă. Ea face apel la societate, deoarece va fi implementată de persoane care împărtășesc un trecut și un limbaj comun, în timp ce prețul ce trebuie plătit nu este prea îndepărtat de cel al obedienței. Răceala diplomatică este definitorie pentru strategia UE de comunicare cu Estul, care se reduce aproape exclusiv la vizite la nivel înalt și reuniuni ale experților. Discursul UE este unul ”politically correct”, pretențios și pedant. Pentru cetățenii de rând din satele izolate ale R. Moldova este greu să se raporteze la el. Liderii UE laudă guvernul de la Chișinău pentru reformele remarcabile, în timp ce scandalurile de corupție, cazurile de spălare de bani și numele persoanelor implicate rămân nedivulgate. Contextul pentru divulgarea și supunerea lor oprobiului public pare întotdeauna incomod — fie sunt alegeri, fie un alt embargo sau o vizită la nivel înalt, planificată sau anunțată cu luni înainte. Dar societatea din R.Moldova a obosit din cauza cercului fără sfârșit al corupției și al lipsei de responsabilitate. UE ar trebui să aibă o poziție fermă și un punct de vedere mai strict. Un partid nu este îndreptățit la un sprijin incontestabil doar pentru că este proeuropean. Trebuie întreprise reforme, și nu doar adoptat un cod de legi. Ultimul punct, dar nu cel din urmă, controlul asupra media, economiei și justiției de către o oligarhie politică trebuie respins. Pe termen lung, abordarea ”răul mai mic” nu va face altceva decât să-i înstrăineze și să-i dezamăgească pe cetățenii R.Moldova, care încă privesc cu admirație și speranță către Bruxelles. Să nu le transmitem mesajul cinic că ”răul mai mic” trebuie acceptat, de vreme ce integrarea este doar o perspectivă foarte îndepărtată.
