Sorin Grindeanu (MSI): Un spațiu informațional securizat înseamnă riscuri reduse la adresa securității naționale

„Prin adoptarea acestei legi, România se alătură țărilor dezvoltate care au înțeles că un spațiu informațional securizat înseamnă riscuri reduse la adresa securității naționale. Am susținut acest proiect legislativ în Parlament pentru că avem nevoie urgentă de un cadru legal care să ofere atât protecție în privința securității naționale, cât și să respecte dreptul la viața privată a utilizatorilor de internet. Prin votul Senatului României s-a făcut un pas important în direcția creșterii nivelului de siguranță al utilizatorilor de internet, indiferent că sunt persoane fizice sau entități publice”, a precizat Sorin Grindeanu, într-un comunicat remis vineri AGERPRES.

În prezent, atât în România cât și în lume se observă o creștere a atacurilor cibernetice și a amenințărilor la adresa securității naționale, iar din această cauză a fost necesară adoptarea acestei legi.

Actul normativ adoptat vineri prevede măsuri organizatorice și de acțiune pentru asigurarea securității cibernetice pe teritoriul național, în contextul evoluției atacurilor cibernetice și a amenințărilor la adresa securității naționale. În același timp, actul normativ își propune să contribuie la o mai bună informare a publicului cu privire la riscurile spațiului cibernetic și la creșterea încrederii populației în utilizarea internetului.

Potrivit sursei citate, adoptarea acestei legi arată că Parlamentul a înțeles nevoia unui cadru legal modern care să garanteze atât siguranța utilizatorilor de servicii cibernetice, cât și siguranța națională.

Senatul a adoptat, în ședința plenului de vineri, în calitate de Cameră decizională, proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României, care prevede constituirea Sistemului Național de Securitate Cibernetică (SNSC), acesta reunind autoritățile și instituțiile publice cu responsabilități și capacități în domeniu.

Potrivit proiectului de lege, autoritățile și instituțiile publice din SNSC colaborează cu deținătorii de infrastructuri cibernetice, mediul academic, mediul de afaceri, asociațiile profesionale și organizațiile neguvernamentale.

PUBLICITATE

Activitatea SNSC va fi coordonată, la nivel strategic, de către Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), iar coordonarea unitară a activităților Sistemului se va realiza de către Consiliul Operativ de Securitate Cibernetică (COSC), acesta din urmă fiind constituit din reprezentanți ai Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului pentru Societatea Informațională, Serviciului Român de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Telecomunicații Speciale, Serviciului de Protecție și Pază, Oficiului Registrului Național al Informațiilor Secrete de Stat, precum și Secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

De asemenea, la nivel național se constituie Sistemul Național de Alertă Cibernetică (SNAC), reprezentând „un ansamblu organizat de măsuri tehnice și proceduri și principalul mijloc al SNSC destinat prevenirii și contracarării activităților de natură să afecteze securitatea cibernetică”.

Se are în vedere, totodată, și constituirea Catalogului ICIN (infrastructuri cibernetice de interes național — n.r.) de către Ministerul pentru Societatea Informațională, în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) și cu consultarea COSC, la propunerea Centrului Național de Securitate Cibernetică (CNSC) din cadrul SRI sau, după caz, a Centrului Național de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică (CERT-RO).

Totodată, actul normativ inițiat de Guvernul României reglementează și obligațiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat în scopul protejării infrastructurilor cibernetice, iar nerespectarea acestor obligații poate fi sancționată, după caz, cu 500 lei până la 10.000 lei.

În expunerea de motive a proiectului legislativ, Guvernul precizează faptul că „evoluția recentă a atacurilor cibernetice din România situează amenințarea cibernetică printre cele mai dinamice amenințări actuale la adresa securității naționale”.

„Se poate aprecia că România este cu certitudine vizată de entități ostile active în mediul virtual, nivelul de securitate cibernetică fiind, în prezent, insuficient pentru a face față unor atacuri de nivel ridicat ori cu intenții distructive. (…) În lipsa acestei legi, statul român nu va dispune de pârghiile necesare diminuării vulnerabilităților de securitate cibernetică și asigurării apărării cibernetice, în scopul reducerii la un nivel accesibil a riscurilor la adresa securității infrastructurilor cibernetice”, se arată în documentul citat.

Raportul cu amendamente admise a fost aprobat de către plenul Senatului cu 95 de voturi pentru iar proiectul de lege a fost adoptat cu 92 de voturi pentru.

Legea are caracter organic și a fost adoptată tacit de Camera Deputaților.