Patronatele cer Guvernului să nu treacă promovarea turismului la Institutul de Comerţ Exterior

Patronatele din turism cer Guvernului să renunţe la decizia prin care promovarea României trece de la ANT la nou înfiinţatul Institut Român de Comerţ Exterior, considerând că măsura este absurdă, decapitează turismul, creează haos şi arată lipsa de consideraţie a statului faţă de acest sector.”Nu văd de ce un institut de comerţ ar trebui să se ocupe de promovarea turismului. Promovarea ar trebui făcută de o instituţie care să cunoască bine background-ul industriei şi piaţa. Cum să dai această promovare unora care habar nu au să o facă?”, a declarat agenţiei MEDIAFAX Radu Enache, preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR) şi unul dintre cei mai mari hotelieri din ţară.Guvernul a decis joi să înfiinţeze Institutul Român de Comerţ Exterior, care preia atribuţiile şi personalul din domeniu de la Departamentul de comerţ exterior şi relaţii internaţionale din ministerul Economiei, dar şi activităţile de promovare a turismului de la Autoritatea Naţională pentru Turism, aceasta din urmă, care se ocupa de promovarea României, rămânând să se ocupe doar de autorizarea şi controlul structurilor de cazare.„Această decizie arată interesul scăzut care este acordat acestei industrii. Guvernul a luat recent o măsură bună, reducând TVA pentru alimentaţia în turism, dar acum face o mare greşeală. Astfel de atitudini faţă de turism explică ponderea mică în PIB a acestui domeniu”, a mai spus Enache.Reprezentanţii industriei de turism cred că transferarea promovării turismului către o organizaţie care are un obiect de activitate foarte larg, fără păstrarea identitaţii unei structuri cu specializarea strictă în domeniul marketingului şi comunicării pentru turism, este un semnal total greşit pentru industrie şi pentru partenerii străini şi o decizie „în flagrantă contradicţie” cu tendinţele europene şi mondiale referitoare la organizarea activităţilor de promovare a turismului.Şi Alin Burcea, vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism (ANAT), crede că mutarea promovării la Institutul de Comerţ Exterior nu va fi benefică pentru turism.„De la solicitarea patronatelor de a avea un minister sau un departament unitar pentru turism, de la ideea că Organizaţia Română pentru Turism – un parteneriat public-privat este cea mai bună formulă pentru promovare, am ajuns la o formulă de neînţeles, cu rezultate improbabile! Noi, patronatele, cu cine discutăm de acum încolo? Probabil că în viitor cu nimeni! Avem ministere pentru românii de pretutindeni, avem SGG cu rang de ministru, dar această ramură importantă a economiei naţionale, turismul, este lipită ba la un minister, ba la altul! Asta se înţelege prin schimbare?”, a spus Burcea.El crede că dacă promovarea turismului va rămâne în formula adoptată joi, activitatea va fi una haotică.Institutul pentru Comerţ Exterior va derula programul de susţinere şi promovare a exporturilor, cu organizarea de târguri şi expoziţii în ţară şi în străinătate, dar se va ocupa şi de acţiunile de promovare turistică.„Institutul exercită atribuţii privind Strategia naţională de export şi Strategia naţională de dezvoltare turistică, iniţierea, organizarea şi coordonarea expansiunii economice, comerciale şi turistice externe pe pieţele de interes, organizarea şi realizarea activităţii de promovare turistică de către reprezentanţele de promovare turistică”, se arată într-o ordonanţă de Guvern publicată joi în Monitorul Oficial. Institutul va fi condus de un director general numit de ministrul Economiei şi finanţat din venituri proprii şi, în completare, prin subvenţii de la bugetul de stat, surse proprii şi alte surse.Omul de afaceri Dragoş Anastasiu, proprietarul unuia dintre cele mai mari grupuri de turism din România, a explicat la rândul său că patronatele din turism au cerut de multă vreme un minister al Turismului şi, în acelaşi timp, o Organizaţie Română pentru Turism (parteneriat public-privat), care să promoveze turismul românesc în ţară şi străinătate.

„Ce am înţeles eu acum este că se doreşte aşa: în ministerul Economiei o direcţie de turism (coordonare, dezvoltare, strategie turism, chestiuni interministeriale), în cadrul Institutului Naţional pentru Comerţ exterior să fie strategia de promovare turistică şi promovarea ca atare, un ANT în care să rămână autorizarea şi controlul. Împărţirea responsabilităţii în trei zone diferite cred că este un semnal prost şi eficienţa va fi redusă”, a spus Anastasiu.El a adăugat că în ceea ce priveşte promovarea şi exportul de servicii, a exporta mobilă sau ciment este cu totul altceva decât a face incoming, iar a încerca să le amesteci, în sensul că cine se ocupă de una, se poate ocupa şi de alta, este o iluzie.
„Personal, cred că faţă de aşteptările noastre (Minister + Organizaţia Română de Turism), soluţia propusă în prezent este o mare decepţie, care întăreşte părerea că turismul nu reprezintă de fapt o prioritate naţională pentru conducătorii ţării, ceea ce este o mare eroare”, crede Dragoş Anastasiu.
Nicu Rădulescu, preşedintele Organizaţiei Patronatelor din Turismul Balnear (OPTBR), crede că este cel puţin ciudată decizia Guvernului de a „mutila” turismul. În plus, potrivit acestuia, la nou creatul Institut de Comerţ Exterior, se amestecă două activităţi care nu au nimic comun: comerţul şi turismul.„ANT pierde, astfel, o activitate foarte importantă – promovarea. Îşi pierde de fapt obiectul principal de activitate. Dacă vor da şi autorizarea structurilor de cazare către autorităţile locale, ANT cu ce mai rămâne? Doar cu controlul?”, se întreabă Nicu Rădulescu.Jucătorii de pe piaţa de turism se îndoiesc că Guvernul a luat decizia de a muta activitatea de promovare în baza unui studiu sau măcar a unei note de fundamentare.Mai mult decât atât, surse din turism susţin că măsura prin care promovarea pleacă de la ANT nu are raţiuni economice, ci politice. Prin „decapitarea” ANT, Guvernul nu face altceva decât să-i reducă drastic atribuţiile şefei ANT, Simona Man, care este şi preşedinta PP-DD.”În turism va fi un haos făcut cu democratică iresponsabilitate. Distrugem ce avem ca să facem nişte structuri mai slabe? Mergem la târguri şi amestecăm încălţămintea cu turismul? Va fi un ghiveci”, afirmă preşedintele OPTBR.Acesta crede că turismul a ajuns să fie victima unor experimente pentru că „nimeni nu îl iubeşte”.Astfel, a continuat Rădulescu, se dă semnalul că statul nu e interesat de turism, în condiţiile în care ţările concurente investesc masiv în promovare.Călin Ile, vicepreşedintele FIHR şi vicepreşedintele asociaţiei care se ocupă cu promovarea Capitalei, Bucharest Tourism Board, crede că reorganizarea propusă de Guvern ridică mai multe semne de întrebare: schimbările prea multe şi dese de conducere în turism nu permit continuitate şi predictibilitate; un aspect extrem de important pentru turism îl reprezintă modul în care guvernele prioritizează acest sector: este un indicator analizat de fiecare dată şi în raportul competitivităţii în turism, care are loc odată la doi ani la Geneva, România ocupă locul 103 din 144 de ţări analizate.”Când ocupăm acest loc foarte slab trebuie să ne gândim la efectul acestor schimbări şi incoerenţe, dar şi la faptul că nu avem o strategie şi o lege pentru o industrie care reprezintă cel mai mare absorbant de forţă de muncă la nivel mondial, după stat. Se pare că acest institut va face şi strategia de dezvoltare turistică. Ne întrebăm cu ce oameni, care vor fi raporturile cu mediul privat, dacă se vor prelua din persoanele existente azi în ANT etc. Turismul se promovează altfel decât bunurile tangibile. E vorba de poveste, de experienţe, de trăiri. Este greu de pus în aceeaşi oală tot ce înseamnă comerţ exterior”, a mai spus Ile.Reprezentanţii industriei cred că trecerea activităţilor de marketing pentru turism la Institutul Român de Comerţ Exterior va descuraja implicarea şi suportul mediului privat şi va anula orice şansă de creare a Organizaţiei Naţionale pentru Turism.Totodată, aceştia afirmă că niciuna dintre destinaţiile majore de incoming nu a recurs la experimente sortite din start eşecului şi în nicio ţară, promovarea turismului nu se face la pachet cu cea a comerţului pentru că sunt două domenii total diferite.