Curtea Constituţională discută luni sesizarea PNL privind bugetul pe 2015

CCRCurtea Constituţională discută luni sesizarea PNL cu privire la neconstituţionalitatea bugetului de stat pe2015, printre motivele invocate fiind lipsa unei strategii fiscal-bugetare şi faptul că proiectul trebuia înaintat de Guvern Parlamentului până la 15 noiembrie.Parlamentarii PNL au sesizat în 22 decembrie Curtea Constituţională cu privire la legea bugetului de stat pe 2015, la o zi după ce a fost adoptată de Parlament, cu 339 de voturi “pentru” şi 141 “împotrivă”.PNL a arătat, în sesizarea de neconstituţionalitate, că proiectul legii bugetului de stat trebuia înaintat de Guvern Parlamentului până la 15 noiembrie.

“În al doilea rând, nu avem strategie fiscal-bugetară, Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune clar că trebuie să ai până la 31 iulie strategie fiscal-bugetară pentru trei ani de zile, în care să-ţi stabileşti clar cheltuielile cu principalii zece ordonatori de credite şi să stabileşti care este programul de investiţii. Nu avem o asemenea strategie fiscal bugetară şi din punctul ăsta de vedere este neconstituţională”, a spus liderul deputaţilor PDL, Tinel Gheorghe, după sesizarea Curţii Constituţionale.

De asemenea, Tinel Gheorghe a invocat ca motiv de neconstituţionalitate prevederile unui amendament adoptat la forma legii bugetului de stat pe 2015 propusă de Guvern.

“Ultimul aspect pe care noi l-am sesizat se referă la faptul că noua formulă inclusă în buget pentru echilibrarea bugetelor locale noi o considerăm ca fiind adoptată neconstituţional. În prezent, în fiecare judeţ se constituie un fond de echilibrare din cota defalcată din impozit pe venit, de 18,5%, şi din transferuri de la bugetul de stat. Resursele astfel constituite sunt împărţite unităţilor administrativ-teritoriale din judeţ pe baza unor formule care alocă sume mai mari comunităţilor sărace. Modificarea stabileşte un mecanism diferit de alocare a fondurilor, în primul rând se stabilesc limite de venituri pe fiecare tip de unitate administrativ-teritorială, comună, oraş, municipiu, judeţ, care vor fi garantate prin sistemul de echilibrare. Mai precis, dacă veniturile proprii se situează sub acele limite, sistemul de echilibrare completează diferenţa. La nivelul unui judeţ, dacă resursele din cota defalcată din impozitul pe venit de 18,5% nu sunt suficiente pentru completări, atunci se alocă de la bugetul de stat sume defalcate din TVA, cu acelaşi scop. În final, după ce unităţile administrativ-teritoriale vor fi aduse la limita prestabilită, sumele rămase se împart după criterii de tip: populaţie, suprafaţă, lungimea drumurilor publice din administrare, pe judeţe şi în interiorul acestora. Deşi aceste modificări pot părea la prima vedere în favoarea comunităţilor locale, există câteva probleme legate de modul de legiferare şi de impactul bugetar. În prima privinţă, obiecţiile se referă la faptul că autorităţile locale nu au fost consultate, aşa cum prevede articolul 18 din însăşi Legea finanţelor publice locale. Amendamentul face ca legea bugetului de stat, care este lege ordinară, să reglementeze aspecte referitoare la Legea finanţelor publice locale, care este lege organică. (…) Iată de ce noi considerăm că modificarea sistemului de echilibrare a bugetelor locale, prin legea bugetului de stat, este neconstituţională”, a explicat Tinel Gheorghe.

Viceliderul deputaţilor liberali, Eugen Nicolăescu, a precizat că, în cadrul şedinţei comisiilor parlamentare reunite de buget-finanţe, opoziţia ar fi reuşit să limiteze “posibilul dezastru pe care l-ar fi produs adoptarea prin legea bugetului a modificării definitive a Legii finanţelor publice locale, în sensul în care amendamentul este valabil numai pentru anul 2015”.

Nicolăescu a admis că amendamentul pe care PNL îl contestă la Curtea Constituţională a fost iniţiat de opoziţie şi votat favorabil. “A fost poziţie politică. (…) A fost aprobat după ce noi am făcut amendamente şi s-au acceptat, deci în varianta modificată, care credem noi că va produce mai puţin rău”, a arătat Nicolăescu, după ce a fost întrebat dacă nu mai este de acord cu prevederea propusă.

Eugen Nicolăescu a adăugat că CC are la dispoziţie 20 de zile de analiză şi dezbatere a proiectului supus contestării.

“Cu alte cuvinte, termenul expiră la 11 ianuarie. Mai departe, se pot întâmpla două lucruri: Curtea Constituţională să declare constituţional proiectul de lege şi el pleacă la promulgare sau să-l declare neconstituţional, şi atunci procedura cea mai simplă este: îl trimite la Parlament pentru a-l pune de acord cu prevederile constituţionale, aşa cum va spune Curtea la vremea respectivă. Din 11 ianuarie până la sfârşitul lunii ianuarie, dacă există voinţă politică din partea lui Victor Ponta şi a PSD, proiectul de lege poate fi revizuit şi poate fi trimis la promulgare şi altfel încât proiectul de lege să intre în vigoare”, a susţinut Nicolăescu.

Deputatul PNL a adăugat că doreşte să contracareze “afirmaţiile mincinoase ale lui Victor Ponta” potrivit cărora contestarea bugetului ar duce la amânarea majorării pensiilor. Nicolăescu a subliniat că “nu există niciun pericol de a nu se da oamenilor drepturile care sunt prevăzute în legea bugetului”.

Contestarea proiectului de buget la Curtea Constituţională şi neaplicarea acestuia din ianuarie va impune amânarea tuturor măsurilor adoptate, precum majorarea pensiilor şi introducerea TVA de 9% la pachete turistice, afirma premierul Victor Ponta, în 21 decembrie, în plenul Parlamentului.

“Vreau să fac un singur apel la seriozitate şi responsabilitate: înţeleg poziţii politice şi politicianiste uneori, însă vreau să transmit tuturor cetăţenilor acestei ţări că, în măsura în care acest buget va fi contestat la Curtea Constituţională şi nu va intra în vigoare la 1 ianuarie 2015, toţi cei care aşteaptă pensiile mărite, subvenţiile, cei care vând pachete de turism cu TVA redus vor aştepta degeaba şi vor trebui să-i întrebe pe colegii care contestă la Curtea Constituţională de ce nu îşi primesc pensiile, de ce nu-şi primesc alocaţiile mărite conform noului buget. În măsura în care bugetul nu este în vigoare, se aplică 1 pe 12 din bugetul anterior, care nu prevedea aceste creşteri”, a spus Ponta, după ce PNL a anunţat că va contesta la CC legea bugetului de stat pe 2015.

După sesizarea CC, şi ministrul Muncii, Rovana Plumb, a făcut apel la liderii PNL şi PDL să retragă contestaţia, arătând că, în caz contrar, mai multe majorări de alocaţii sociale pot fi întârziate.

În replică, prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a declarat că premierul Victor Ponta, ministrul Rovana Plumb şi PSD “mint” ca înainte de alegerile prezidenţiale în privinţa pensiilor, menţionând că acestea nu sunt afectate de demersul de contestare la CC a legii bugetului de stat pe 2015.