Alexis Tsipras, liderul partidului antiausteritate Syriza, învingătorul în alegerile legislative de duminică din Grecia, a parcurs un drum lung de la anii tinereţii sale comuniste, chiar dacă a păstrat un dispreţ faţă de cravate şi o admiraţie faţă de Che Guevara.La vârsta de 40 de ani el a devenit cel mai tânăr premier grec din ultimii 150 de ani şi purtătorul speranţei stângii europene antiliberale. Mulţi reprezentanţi ai acesteia au vizitat Atena în ultimele zile, dorindu-şi să asiste la succesul campionului lor.Tsipras nu s-a îndoit deloc de victorie, iar la ultimul miting din Atena, joi, el se vedea deja şef de Guvern, afirmând că este „deplin conştient de faptul că începând de luni vom întreprinde o sarcină dificilă”.El nu provine dintr-o dinastie politică, spre deosebire de multe alte personalităţi politice elene, dar a deprins devreme gustul activismului.Grecia l-a descoperit în postura de reprezentant al unei mişcări a liceenilor, pe un platou de televiziune, în 1990, pe când avea doar 17 ani şi spunea: „Vrem să avem dreptul să alegem când mergem la cursuri”.El şi-a păstrat înfăţişarea juvenilă, admiraţia pentru Che Guevara l-a determinat să-i dea unuia dintre fii săi numele Orfeu-Ernesto, dar a renunţat la bretonul pieptănat în sus pe care l-a purtat mult timp după ce şi-a terminat studiile la Şcoala Politehnică din Atena, unde a obţinut diploma în inginerie civilă.Centrul tradiţional al contestării studenţeşti, această şcoală a fost scena unei reprimări sângeroase din partea Dictaturii Coloneilor (1967-1974). Tsipras s-a născut la Atena, în iulie 1974, la câteva zile după căderea Juntei.După angajamentul iniţial în rândul Tineretului Comunist Grec (KNE), se alătură Synaspismos, un mic partid eurocomunist şi altermondialist.La vârsta de 33 de ani este ales preşedinte al acestei formaţiuni, care devine în acelaşi an – 2008 – o coaliţie de mai multe organizaţii şi partide de stânga, sub numele de Syriza.Botezul său de foc politic are loc câteva luni mai târziu, în timpul revoltelor urbane fără precedent declanşate de asasinarea unui adolescent de către un poliţist, la Atena, reflectând neliniştile tineretului elen.După ce este acuzată că a susţinut această mişcare, Syriza obţine 4,6% din voturile exprimate în alegerile parlamentare din 2009.”Eram singura forţă care apăra dreptul la revoltă al tinerilor şi am plătit preţul”, va recunoaşte Tsipras.Izbucnirea crizei datoriei, în 2010, şi anii de marasm economic care o însoţesc aduc o nouă audienţă stângii radicale şi liderului ei, care denunţă „criza umanitară” creată de măsurile de austeritate drastice impuse de către creditorii ţării – UE şi FMI.În trei ani, scorul electoral al Syrizei creşte de cinci ori. Formaţiunea ocupă poziţia a doua în alegerile legislative din 2012, după Noua Democraşie a lui Antonis Samaras (dreapta), şi se clasează pe primul loc în alegerile europeană din primăvara lui 2014.De la acest scrutin, în care a fost capul de listă al stângii europene, Tsipras îşi rafinează imaginea internaţională: încurajat de progresele la engleză, îşi multiplică vizitezele în străinătate, la şeful Băncii Centrale Europene (BCE) Mario Draghi, la ministrul german al Finanţelor Wolfgang Schaeuble, apărătorul disciplinei bugetare, pe care-l reneagă, dar şi la Papa Francisc.Prioritatea sa este renegocierea cu UE şi FMI a unei mari părţi a datoriei publice (175% din PIB), în vederea promovării relansării economice şi stopării austerităţii, ceea ce îngrijorează creditorii şi pieţele.Alexis Tsipras şi-a îndulcit discursul, dar pare recalcitrant în privinţa unui compromis cel puţin asupra unui punct. „Dacă nu m-aţi văzut purtând niciodată cravată până acum, sunt puţine şanse ca acest lucru să se mai întâmple”, a spus el recent. Sau se va întâmpla „atunci când vom obţine o reducere a datoriei”, a adăugat el zâmbind în faţa jurnaliştilor.Noul premier grec este discret în ceea ce priveşte viaţa sa privată. El trăieşte în concubinaj, într-o ţară cu moravuri conservatoare şi are doi copii.