24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Agenția Națională de Integritate (ANI) a continuat să proceseze un număr mare de cazuri de incompatibiliate și conflict de interese, dar implementarea rapoartelor sale, chiar și atunci când au fost confirmate de decizii în instanță, a continuat să fie pusă sub semnul întrebării, relevă raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) ce va fi prezentat miercuri, la Bruxelles, de Comisia Europeană.
Potrivit unor surse apropiate acestui dosar, consultate de Agerpres, documentul arată că ANI a finalizat în 2014 un număr de 514 rapoarte, iar 638 de cazuri i-au fost notificate ANI.
În anul trecut, ANI a tratat 294 de cazuri de incompatibilitate, 101 de cazuri de conflict de interese administrativ, 60 de cazuri de conflict de interese penal, 30 de cazuri de diferențe semnificative între venituri și averi și 29 de cazuri de suspiciuni solide privind comiterea de fapte penale sau de corupție.
Cazurile respective i-au vizat, printre alții, pe șase magistrați, trei secretari de stat, 14 consilieri județeni, 11 senatori, 28 deputați, 60 de viceprimari, 84 de primari, un președinte de consiliu județean.
Raportul reține că personalul și bugetul ANI au rămas stabile în 2014, după ce în anii precedenți se înregistraseră creșteri în această privință, și că bugetul agenției pentru 2015 a fost aprobat.
Cooperarea cu alte instituții pare să se fi consolidat în anul trecut. Astfel, cooperarea cu DNA și serviciile de securitate este caracterizată drept bună, iar cea cu poliția se îmbunătățește, deși majoritatea notificărilor ajunse la ANI provin de la persoane fizice.
Un domeniu în care există potențial de cooperare este colaborarea cu Procuratura Generală, inclusiv în privința urmăririi potențialelor ilegalități legate de declarații false.
Raportul mai menționează faptul că în 2014 a rămas neschimbat cadrul juridic principal al ANI, în pofida faptului că unii parlamentari au propus amendamente la regulile de incompatibilitate. Totuși, cadrul juridic general privind integritatea este afectat și de legislația care este centrată pe alte politici publice, adaugă raportul Comisiei Europene.
În privința Consiliului Național de Integritate, documentul indică faptul că în 2014, această instituție a intervenit în câteva ocazii pentru a proteja independența ANI și de a apăra personalul său față de presiuni din afară. Un exemplu concret al unei astfel de presiuni a fost cererea de demisie a președintelui ANI după o decizie, validată de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), cu privire la incompatibilitatea unui candidat la alegerile pentru Parlamentul European (Mircea Diaconu, n.r). Cu acea ocazie, Consiliul Național de Integritate a emis o declarație în apărarea ANI.
Raportul critică parlamentul român pentru că nu a reușit să respecte decizii ale Curții Constituționale (CCR) și pentru că acționat prea lent în cazul ridicării imunității unor parlamentari în cazuri cu caracter penal.
Documentul salută numărul crescând de cazuri identificate de corupție contra unor judecători și procurori, dar ca și în Bulgaria, critică performanțele mai reduse în privința condamnărilor și a confiscării averilor.
O altă problemă menționată în raportul MCV este corupția din educație și sistemul de sănătate.
