24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Boala Gaucher este o boalã metabolicã, transmisã autozomal recesiv, datoratã mutatiilor genelor de pe cromozomul 1, ce codificã enzima glucocerebrozidaza . ea reprezintã cea mai frecventã afectiune a depozitelor lizozomale si se caracterizeazã prin acumularea de glucocerebrozid in principal in celulele sistemului monocito-macrofagic dar in unele forme si in sistemul nervos central. Boala este produsã de un numãr mare de mutatii genetice cum ar fi :H370S, L444P, D409H, R463C, 84GG. Manifestãrile hematologice in boala Gaucher sunt: splenomegalie, hepatomegalie, infiltratia mãduvei cu celule Gaucher, anemie, trombocitopenie, neutropenie, pancitopenie, sangerãri, coagulopatii, anomalii ale scheletului.
Diagnosticul bolii Gaucher se bazeazã initial pe simptomatologie si necesitã confirmare prin teste microscopice, enzimatice si moleculare. Testele microscopice evidentiazã celulele Gaucher in mãduva osoasã; testele enzimatice aratã deficitul enzimei glucocerebrozidazei. Analiza molecularã a ADN va arata defectele structurale ale genelor. Diagnosticul poate fi evidentiat si prenatal prin amniocentezã.
Tratamentul bolii Gaucher este de lungã duratã: el are la bazã substitutia enzimaticã. Cerezyme este cel mai eficient medicament. Mai sunt necesare: tratament ortopedic, analgezice, transfuzii, transplant de maduvã.
Clasificare
Exista trei tipuri majore ale bolii Gaucher.
Clasificarea depinde de varsta pacinetului la momentul diagnosticului, si daca sunt implicate sau nu creierul si sistemul nervos central.
1. Tipul 1
In cazul acestei forme a bolii, nu este implicat creierul. Poate apare la orice varsta, desi prevalenta mai mare este la persoanele adulte, cu o medie a varstei de 20 de ani la momentul diagnosticului. Este cea mai frecventa forma de boala Gaucher.
2. Tipul 2
Aceasta forma a bolii Gaucher este rara si apare la sugari cu semne si simptome severe, cum ar fi marirea de volum a ficatului si a splinei, care apar pana la varsta de trei luni. Acesti sugari au afectare cerebrala extensiva si rapid progresiva.
3. Tipul 3
Aceasta forma a bolii Gaucher, de asemeni rara, apare la copii si adolescenti. Are tendinta de a fi cronica si progreseaza mai lent decat tipul 2. Desi creierul este afectat, leziunile cerebrale sunt de obicei usoare. Semnele si simptomele, cum ar fi marirea in volum a ficatului si a splinei, variaza larg in intensitate.
Tipurile 2 si 3 ale bolii Gaucher reprezinta doar 5 procente din totalul cazurilor.
Simptome
Semnele si simptomele bolii Gaucher variaza larg de la un pacient la altul.
Durerile osoase sau fracturile sunt deseori primul simptom.
Simptomele pot fi:
– anormalitati scheletale, incluzand subtierea unor oase (osteopenia), dureri osoase si fracturi;
– marirea in volum a ficatului (hepatomegalie) sau a splinei (splenomegalie) sau a ambelor;
– anemie, datorata prezentei unei cantitati prea mici de hematii sanatoase;
– o sensibilitate mare la echimoze (vanatai), lucru care poate semnifica un numar mic de plachete sanguine (trombocitopenia);
– deteriorare cognitiva, incluzand retardare mentala sau dementa;
– pete galbene la nivelul ochiului;
– miscari oculare anormale;
– functionare anormala a rinicihilor si plamanilor;
– colorarea maronie a pielii.
Cauze
Cauza bolii Gaucher este deficitul unei enzime: glucocerebrozidaza. In mod normal aceasta enzima metabolizeaza lipidele numite glucocerebrozide. Cand enzima lipseste, totusi, lipidele se pot acumula in creier si ale organe si de asemeni in maduva osoasa.
Boala Gaucher se transmite autozomal recesiv. Ambii parinti trebuie sa fie purtatori ai unei mutatii genetice pentru ca copilul sa dezvolte aceasta afectiune. Dar chiar si atunci cand ambii parinti sunt purtatori, exista doar un risc de 25% ca boala sa apara la copil, si risc de 50% ca copilul sa fie purtator neafectat al genei.
Exista si o sansa de 25 % ca micutul sa fie sanatos si nepurtator al genei mutante.
Tratament
Pentru tratamentul bolii Gaucher, medicul poate recomanda:
1. Terapie de substitutie enzimatica
Aceasta abordare inlocuieste enzimele deficitare cu enzime sintetice. Aceste enzime inlocuitoare sunt administrate pacientului intravenos, de obicei, o data la doua saptamani in doze mari.
Desi eficacitatea poate varia, este frecvent eficienta la persoanele cu tipul 1 de boala Gaucher si, in unele cazuri, in tipul 3. La multi pacienti, terapia de inlocuire enzimatica poate ameliora marirea de volum a ficatului si a splinei si poate ajuta la rezolvarea anomaliilor plasmatice. Copiii tratati prin terapie enzimatica deseori au explozii de crestere si crestere ponderala, iar anormalitatile scheletale sunt moderate.
Acest tratament este in mod special eficient daca este initiat inainte de aparitia unor cresteri semnificative a organelor si a deteriorarii osoase. Este inca neclar daca acest tratament este eficient si pentru problemele neurologice al bolii Gaucher. In mod ocazional, pacientii pot prezenta reactii alergice sau de hipersensibilizare la tratamentul enzimatic, avand ca simptome aparitia unei eruptii cutanate, greata, diareea sau durerile abdominale.
2. Transplantul de maduva osoasa
Aceata intreventie chirurgicala a fost folosita pentru cateva cazuri de boala Gaucher. In aceasta tehnica, celulele formatoare de sange care au fost afectate de boala Gaucher sunt indepartate si inlocuite, lucru care poate ameliora semnele si simptomele bolii. Deoarece aceasta abordare are un risc crescut, este realizata mult mai rar decat terapia de inlocuire enzimatica.
3. Medicamentul Miglustat
Eficacitatea acestui medicament administrat oral la pacientii cu boala Gaucher este inca studiata, dar pare sa fie capabila sa intervina in producerea glucocerebrozidelor la unii pacienti cu tipul 1 al bolii. Diareea si scaderea ponderala sunt efecte secundare intalnite frecvent.
