24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Acordul privind soluționarea conflictului din Ucraina, convenit joi la Minsk de liderii Rusiei, Ucrainei, Germaniei și Franței, reia în mare parte prevederile acordului semnat în luna septembrie, tot în capitala Belarusului, dar care nu a condus la încheierea acestui conflict, consemnează AFP într-o prezentare a celor 13 puncte ale noii înțelegeri. În primul rând, părțile beligerante, respectiv guvernul ucrainean și separatiștii proruși, s-au angajat să respecte un armistițiu ce intră în vigoare pe 15 februarie, la ora 00:00. Armistițiul era prevăzut și în acordul din septembrie, consolidat printr-un memorandum semnat în aceeași lună, dar a fost încălcat. O nouă încetare a focului a fost convenită pe 9 decembrie, aceasta fiind în general respectată până în luna ianuarie, când confruntările s-au reluat cu și mai multă intensitate, iar separatiștii proruși au pornit o puternică ofensivă pe toată linia frontului și au cucerit noi teritorii. Documentul semnat joi prevede și retragerea ‘tuturor armelor grele de către ambele părți’, astfel încât să poată fi creată o zonă tampon cu o lățime cuprinsă între 50 și 140 de kilometri, în funcție de tipul de armament greu ce urmează să fie retras din această zonă. Precedentele acorduri prevedeau o astfel de zonă demilitarizată cu o lățime de 30 de kilometri. Noul acord precizează că, de partea ucraineană, zona tampon începe de la actuala linie a frontului, în timp ce pentru separatiști, care din luna septembrie și până în prezent au câștigat teren, linia pe care trebuie să o respecte corespunde celei stabilite în acordul semnat la Minsk pe 19 septembrie. De asemenea, retragerea armamentului greu trebuie să înceapă într-un termen de maximum două zile după intrarea în vigoare a armistițiului și să se finalizeze în cel mult 14 zile, tot de la prima zi a armistițiului. Sub aspect militar, textul mai prevede ‘retragerea tuturor grupurilor armate străine, a echipamentelor militare și a mercenarilor aflați pe teritoriul ucrainean’, retragere ce se va efectua sub supravegherea OSCE. Eliberarea ‘tuturor prizonierilor și ostaticilor’ este de asemenea inclusă în acord, prevedere existentă și în acordurile precedente, dar care a fost pusă în practică numai parțial, ultimul schimb substanțial de sute de prizonieri efectuându-se în luna decembrie, pentru ca apoi în luna ianuarie insurgenții proruși să expună prizonieri ucraineni într-un marș umilitor pe străzile din Donețk. O amnistie trebuie de asemenea adoptată pentru combatanții implicați în conflict. În ce privește dialogul politic, asemeni acordurilor precedente, noul document prevede inițierea discuțiilor pentru organizarea alegerilor locale în conformitate cu legislația ucraineană și pentru definirea viitorului ‘regim’ al regiunilor Donețk și Lugansk. Ucraina a adoptat în luna septembrie o lege ce instituie un ‘statut special’ pentru teritoriile aflate sub controlul rebelilor proruși, în virtutea căreia acestea primeau o autonomie sporită, li se garanta folosirea liberă a limbii ruse și permitea organizarea de alegeri locale pe 7 decembrie. Dar separatiștii au respins ulterior această ofertă și au organizat pe 2 noiembrie propriile alegeri prezidențiale și legislative, condamnate de guvernul de la Kiev și de statele occidentale. Drept urmare, autoritățile ucrainene au abrogat această lege, precum și pe cea privind amnistia, și la jumătatea lunii noiembrie au tăiat alocările bugetare pentru teritoriile ocupate de rebeli. În replică, separatiștii au acuzat guvernul de la Kiev că a instituit o ‘blocadă economică’. Documentul agreat joi mai precizează că cele două părți trebuie să definească modalitățile de restabilire a legăturilor economice și sociale — inclusiv plata pensiilor — dintre zonele aflate sub controlul fiecăreia. De asemenea, Ucraina trebuie să-și repună în funcțiune sistemul bancar în regiunile afectate de conflict. Cât despre controlul frontierelor, textul precizează că acesta va reveni în întregime trupelor ucrainene, dar numai după ce se vor desfășura alegerile locale. Acordul prevede de asemenea realizarea unor reforme constituționale care să se concretizeze în adoptarea până la finele anului în curs a unei noi Constituții care să includă o ‘descentralizare’ în regiunile Donețk și Lugansk, în urma unui acord cu reprezentanții acestor zone.
