Uciderea studentei de 20 de ani Ozgecan Aslan, violată, asasinată și apoi arsă, a provocat în Turcia un val de indignare care se transformă într-un proces împotriva regimului islamo-conservator acuzat de gravă neglijență, pentru numeroși turci aceasta fiind crima care a umplut paharul, relatează luni AFP într-un amplu comentariu. De la descoperirea cadavrului tinerei, vineri, în apropiere de Mersin, mii de persoane, bărbați și femei laolaltă, au ieșit pe străzi în cele mai mari orașe ale Turciei pentru a-și exprima mânia și mai ales pentru a denunța recrudescența îngrijorătoare în țara lor a violențelor împotriva femeilor. Luni, asociațiile de femei au făcut apel la turci să poarte doliu, iar rețelele de socializare sunt pline de mesaje de revoltă care fac apel la victime să renunțe la tăcere, reunite sub cuvântul-cheie ‘sendeanlat’ (‘povestește și tu’ în limba turcă). ‘Asta nu poate să continue. Agresarea și uciderea femeilor au devenit o banalitate în Turcia’, și-a exprimat regretul Bilge Dinler, o arhitectă din Ankara. Prezentatorul-vedetă al postului de știri CNN-Türk, Hakan Celan, s-a asociat mișcării, îmbrăcându-se și el în negru. ‘Este o crimă oribilă, sunt bărbat și mi-e rușine’, a declarat el luni. Dată dispărută la 11 februarie, Ozgecan Aslan a fost găsită moartă două zile mai târziu într-un râu din orașul său natal, Tarsus. Potrivit relatărilor din presa locală, tânăra a fost violată și apoi ucisă cu o bară de fier de șoferul unui microbuz care o transporta de la universitate la domiciliul său. Ajutat de doi complici, printre care și propriul tată, presupusul violator, Ahmet Suphi Altindoken, a tăiat apoi mâinile victimei și a dat foc cadavrului pentru a face să dispară orice urmă de ADN. Rapid identificați, cei trei suspecți au fost reținuți de poliție și și-au recunoscut fapta. Duminică, ei au fost inculpați și încarcerați. De vineri, de la îngroparea studentei, manifestațiile de indignare s-au înmulțit în întreaga țară și au căpătat o tentă politică. Așa cum a făcut și în mai 2014 după catastrofa minieră de la Soma, soldată cu 301 morți, când a acuzat responsabilitatea guvernului în goana sa după profit, opoziția a profitat și de această situație pentru a critica executivul. Liderul Partidului Republican al Poporului (CHP, social-democrat), principala formațiune de opoziție, a atribuit în mod direct amplificarea violențelor împotriva femeilor ‘moralei’ religioase a Partidului Justiției și Dezvoltării (AKP), la putere din 2002. ‘AKP a venit la putere invocând faptul că moralitatea a suferit mari lovituri (…), dar democrația și morala au pierdut mult sânge în toți acești ani’, a acuzat duminică Kemal Kilicdaroglu. Președintele Recep Tayyip Erdogan este un obișnuit al ieșirilor polemice în chestiunile legate de drepturile femeilor. Recent, el a apreciat că egalitatea între bărbați și femei este ‘împotriva naturii’. În același stil, purtătorul de cuvânt al guvernului, Bülent Arinç, s-a remarcat prin faptul că a sfătuit doamnele ca, din ‘decență’, să nu râdă în public. Potrivit asociațiilor pentru drepturile femeilor, crimele care le-au vizat pe acestea au crescut net în ultimii zece ani, ajungând la aproape 300 în 2014. Acuzat în acest caz, guvernul a reacționat foarte rapid după moartea studentei. Șeful statului a vizitat familia victimei împreună cu cele două fiice ale sale, potrivit agenției de presă guvernamentale Anadolu. În cadrul unei reuniuni publice care a avut loc duminică, premierul Ahmet Davutoglu a promis ‘o amplă campanie împotriva violențelor care le vizează pe femei’. Anumiți miniștri au evocat deschis ipoteza unei reintroduceri a pedepsei cu moartea, abolită în 2004 în cadrul reformelor angajate pentru candidatura Turciei la aderarea la UE. ‘Nu numai în calitate de ministru, ci și în calitate de femeie și de mamă, cred că crimele de acest gen pot fi pedepsite cu moartea. Putem să supunem dezbaterii acest lucru’, a declarat ministrul familiei, Aysenur Islam, singura femeie din guvern. O petiție online care solicită o ‘pedeapsă exemplară’ în cazul presupușilor asasini ai studentei Ozgecan Aslan a fost semnată luni de peste 700.000 de persoane, mai precizează AFP.