Președintele Klaus Iohannis a semnat luni cererea de reexaminare asupra Legii pentru acceptarea jurisdicției obligatorii a Curții Internaționale de Justiție, pe motiv că nu este respectat principiul ierarhiei actelor normative. În cererea transmisă președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, șeful statului arată că legea are ca obiect de reglementare recunoașterea de către România, printr-o declarație, a jurisdicției Curții Internaționale de Justiție ca obligatorie și fără acord special, în relația cu orice alt stat care acceptă aceeași obligație, adică sub condiție de reciprocitate, în legătură cu orice diferend referitor la fapte sau situații apărute după data formulării declarației, fiind exceptate de la aceste dispoziții unele diferende expres stabilite. El indică faptul că articolul 4 din legea supusă reexaminării prevede că Guvernul României poate decide, prin hotărâre, asupra modificării sau retragerii declarației, cu informarea Parlamentului. „Această dispoziție poate conduce la interpretarea potrivit căreia Guvernul, printr-un act cu forță juridică inferioară legii, respectiv printr-o hotărâre, poate să modifice sau să lipsească de obiect această lege. Astfel, nu este respectat principiul ierarhiei actelor normative, prevăzut la Art. 1 alin. (5) din Constituție, republicată, precum și normele de tehnică legislativă — reglementate prin Legea nr. 24/2000 — potrivit cărora modificarea unui act normativ poate fi dispusă prin acte normative ulterioare de același nivel sau de nivel superior”, se arată în cererea de reexaminare. Președintele Iohannis mai arată că, prin acest text de lege, Guvernului i se oferă prerogativa de a modifica un act legislativ emis de puterea legiuitoare, cu condiția informării Parlamentului. „Învederăm faptul că, potrivit dispozițiilor din Constituția României, hotărârile Guvernului se emit pentru organizarea executării legii. Așadar, Guvernul poate să aplice această declarație prevăzută prin prezenta lege sau să interpreteze aplicarea declarației la cazuri sau diferende concrete, dacă este cazul. Astfel, în ipoteza în care Guvernul, prin intermediul unei hotărâri, va dori să modifice sau chiar să retragă această declarație, acest lucru îl va putea face numai cu informarea Parlamentului. În acest caz, Parlamentul, ca unică autoritate legiuitoare, este autoritatea competentă să decidă anularea acestei prerogative/posibilități dată prin lege Guvernului, prin intermediul unei modificări legislative”, precizează Iohannis.