Ioan Holender: Ediţia din 2015 a Festivalului Enescu va fi ultima sub conducerea mea artistică

AUSTRIA-OPERA-PEOPLE–BALLIoan Holender, directorul artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu”, a declarat că ediţia de anul acesta a prestigiosului eveniment cultural va fi ultima care va avea loc sub conducerea sa artistică.Ioan Holender nu a dorit să ofere mai multe detalii despre decizia luată.La rândul său, Mihai Constantinescu, directorul Artexim, organizatorul Festivalului şi Concursului Internaţional „George Enescu”, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că nu au existat conflicte care să ducă la această decizie şi că Ioan Holender a anunţat încă din 2013 că ediţia de anul acesta va fi ultima în care el va fi director artistic.Întrebat dacă organizatorii Festivalului Enescu s-au gândit la cineva anume care să ocupe această funcţie în anii următori, Mihai Constantinescu a precizat că deocamdată nu a fost luată nicio decizie, însă există mai multe idei.„Probabil că sunt nişte idei. Acum trebuie văzut cine anume, pentru că festivalul deja are o anumită prestanţă şi trebuie găsit cineva totuşi care să facă cinste festivalului şi festivalul să-i facă cinste. Adică nu cineva care încearcă să-şi facă o carieră pe seama festivalului. Deci, aici sunt sigur că se vor da nişte soluţii bune”, a declarat Mihai Constantinescu.Mihai Constantinescu a precizat că această decizie a fost luată întotdeauna de către Guvern, cu aprobarea Preşedinţiei României, fiind un proces „mai complicat”.În septembrie 2013, Ioan Holender anunţa că, în urma unei discuţii cu premierul Victor Ponta, acesta i-a solicitat să continue ca director al festivalului, promiţând că va asigura finanţarea acestuia şi în 2015.Ioan Holender a spus, la acel moment, că Victor Ponta s-a angajat să asigure finanţarea festivalului şi în 2015, la un nivel mai redus, dar care să permită organizarea unui program la fel de valoros ca şi cel din 2013. De asemenea, Ioan Holender s-a declarat extrem de fericit pentru că i s-a cerut să-şi continue directoratul festivalului şi că prestigiosul eveniment cultural va continua.Născut în 1935, la Timişoara, Ioan Holender a studiat ingineria mecanică la universitatea din acest oraş. După ce a emigrat cu familia în Austria, a intenţionat să-şi continue studiile în acest domeniu, dar a devenit interesat de muzică. După studiile în domeniul muzical, el a lucrat ca bariton şi interpret de concerte la Klagenfurt Stadttheater. În 1966 a început să lucreze la agenţia de teatru Starka, pe care ulterior a preluat-o şi a dezvoltat-o. În 1988, a fost numit secretar general al Operei din Viena, numire care a stârnit controverse din cauza conflictelor de interese presupuse de această funcţie şi asocierea sa cu agenţia de teatru. În cele din urmă, Holender s-a disociat de Starka. În aprilie 1992, Holender a devenit directorul Operei din Viena. El a administrat şi Vienna Volksoper timp de patru ani simultan. Holender a avut cel mai lung mandat de director al Operei din Viena, de 19 ani.În volumul său autobiografic, intitulat, semnificativ, „De la Timişoara la Viena”, apărut la editura Cuvântul, Ioan Holender povesteşte cum şi-a petrecut copilăria şi tinereţea în oraşul bănăţean, de care şi astăzi se simte foarte ataşat. El relatează cum s-a îndrăgostit de operă, cum şi-a început studiile de inginer, cum a fost nevoit, din motive politice, să părăsească România. Autorul evocă stabilirea sa în Austria, munca sa aici ca antrenor de tenis, apoi ca tenor, impresar şi, în cele din urmă, ca director al uneia dintre cele mai apreciate scene de operă din lume. Timp de patru ani, Holender a condus nu doar Opera de Stat (Staatsoper), ci şi Volksoper din Viena.Potrivit presei internaţionale, după retragerea de la Opera din Viena, Holender şi-a continuat cariera artistică la nivel mondial, fiind consilier al Metropolitan Opera din New York şi al Operei din Tokio.Festivalul „George Enescu” a fost înfiinţat în 1958 ca semn al recunoaşterii geniului enescian, pentru a omagia astfel viaţa şi creaţia marelui compozitor român. Primele ediţii ale acestui festival şi concurs au reunit nume sonore ale vieţii muzicale internaţionale ale acelei vremi, printre care s-au numărat Yehudi Menuhin, David Oistrach, Sviatoslav Richter şi Herbert von Karajan.Aproximativ 2.500 de artişti străini şi 500 de artişti români vor participa la ediţia din 2015 a Festivalului „George Enescu”, cel mai mare eveniment cultural internaţional organizat de România şi cel mai puternic promotor al creaţiei şi valorilor singurului compozitor român intrat în patrimoniul mondial George Enescu.Ediţia din 2015 va avea loc între 30 august şi 20 septembrie, la Sala Palatului şi Ateneul Român din Bucureşti, şi va găzdui, timp de 22 de zile, 58 de concerte în săli, precum şi multe alte evenimente în aer liber, în „Piaţa Festivalului”, care se va desfăşura între 3 şi 20 septembrie, dar şi în cadrul „Bucureştiului Creativ”.Cea de-a XXII-a ediţie a festivalului aduce în premieră la Bucureşti, după 15 ani de discuţii, Orchestra Filarmonicii din Berlin, care va urca pe scena Sălii Palatului pe 3 septembrie, sub bagheta lui Sir Simon Rattle. Orchestra Filarmonicii din Berlin a fost inclusă de revista britanică Gramophone în topul 10 al celor mai bune ansambluri de profil din Europa (2006) şi votată a doua cea mai bună orchestră din lume (2008), după Royal Concertgebouw Orchestra Amsterdam – care, de asemenea, va concerta la Festivalul Enescu 2015, pe 19 şi pe 20 septembrie. O orchestră americană de prestigiu vine şi ea în premieră în Festival – San Francisco Symphony – şi va interpreta şi o lucrare de George Enescu.Celebrii violonişti Anne Sophie Mutter, Janine Jansen şi David Garrett, dirijorul israelian Zubin Mehta, precum şi dirijorul de origine română Ion Marin şi pianista Maria João Pires se numără, de asemenea, printre invitaţii acestei ediţii. Vor fi, de asemenea, prezenţi în festival câştigători ai concursului „George Enescu”: Alexandru Tomescu, Valery Sokolov, Ştefan Tarara, Vlad Stănculeasa alături de Agnes Baltsa şi pianista Elisabeta Leonskaja.Publicul va putea asculta 20 de lucrări de George Enescu în interpretările moderne ale unora dintre cele mai importante orchestre din lume. În acest fel, festivalul continuă linia de a face cunoscut repertoriul enescian pe plan internaţional.