Hosu (DIICOT): Entități din România au devenit ținta unor atacuri cibernetice complexe

Procurorul șef adjunct al DIICOT, Giorgiana Hosu, a declarat vineri că anumite entități din România au devenit ținta unor atacuri cibernetice complexe, care urmăresc de cele mai multe ori obținerea de informații sensibile.

„În domeniul infracțiunilor informatice se remarcă o abordare din ce în ce mai tehnică a probatoriului și în acest context vreau să subliniem încă o dată că suntem în imposibilitatea obținerii de probe tehnice legate de identificarea unor puncte de acces ale utilizatorilor finali în cadrul comunicațiilor de tip GSM sau a acelor de date și că ne așteptăm de la legiuitor să ne pună în mână un instrument viabil pentru combaterea acestui tip de infracțiune tehnică. Au evoluat, am constatat în cadrul anchetelor noastre, atacurile informatice prin depășirea măsurilor de securitate, modificarea datelor informatice, perturbarea funcționării sistemelor informatice, iar anumite entități din România au devenit ținta unor atacuri cibernetice complexe, ce urmăresc de cele mai multe ori obținerea de informații sensibile”, a afirmat Hosu, cu prilejul prezentării bilanțului DIICOT pe anul trecut.

Ea a arătat că pe zona infracțiunilor de terorism și a celor contra securității statului au fost evaluate periodic în colaborare cu SRI vulnerabilitățile generate de înființarea grupării Stat Islamic și apariția fenomenului „luptător străin”.

„Au fost monitorizate activitățile de propagandă, de prozelitism și radicalizare desfășurate de adepți ai unor entități extremiste pe teritoriul României și fenomenele de izolare ale unor cetățeni români cu preocupări pe linia confecționării de arme artizanale și materiale explozive”, a explicat ea.

Hosu a subliniat că activitatea DIICOT în cadrul acestui fenomen s-a desfășurat în strânsă cooperare cu SRI ca autoritate națională în materia prevenirii și combaterii terorismului.

Referitor la fenomenul evaziunii fiscale, adjunctul DIICOT a menționat că acesta s-a menținut pe aceeași linie agresivă, fiind foarte des întâlnit procedeul utilizării firmelor fantome.

„S-a menținut constant fenomenul contrabandei cu produse accizabile prin granița cu Serbia, cu Ucraina, cu Republica Moldova. S-a menținut constant fenomenul obținerii de credite cu documente falsificate și delapidării patrimoniului societăților comerciale prin utilizarea firmelor off-shore. În anchetele noastre, în cadrul dosarelor economice, au fost folosite eficient comisiile rogatorii pentru verificarea relațiilor comerciale în cadrul operațiunilor intra-comunitare și pentru identificarea liderilor grupurilor infracționale ale căror venituri erau colectate în conturile societăților nerezidente”, a explicat Hosu.