Noul Program Operațional pentru Pescuit, deschis spre finalul verii; evaluarea proiectelor nu va mai fi externalizată

Potrivit sursei citate, evaluarea proiectelor pe noul POP nu va mai externalizată, cum s-a realizat pe programul actual, ceea ce a generat numeroase întârzieri și probleme, mai ales în absorbția fondurilor europene.

„O noutate absolută pe noul POP este că evaluarea nu va mai externalizată. Va fi ‘in house’. Încercăm să creștem capacitatea Autorității de Management, astfel încât să reușim să facem evaluarea în interiorul autorității, fără să mai externalizăm. Am observat din experiența programului trecut că singurul program care niciodată nu s-a blocat a fost cel care nu a externalizat nimic, adică PNDR. Celelalte programe care au externalizat evaluarea s-au blocat pentru că au apărut probleme la organismele intermediare. Programele structurale sunt puțin diferite față de cele pe FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală — n. r.). Pe acest program, fiecare stat trebuie să își facă fișe de măsuri, detaliate, cu beneficiari, cu cheltuieli eligibile, cu tipuri de investiții și cu criterii de selecție. În schimb, programele structurale sunt mult mai simple pentru că îți alegi doar măsurile pe care vrei să le implementezi, faci doar fundamentările, analiza swot, demonstrezi că îți trebuie măsurile respective, aplici prevederile din regulament și spui care este sistemul tău de gestiune și control. Este mult mai simplu decât pe PNDR, care este cel mai complex program pe care îl face orice stat membru. Sperăm că și pe POP vom avea aceeași performanță ca și pe PNDR, dacă nu vor apărea ceva instabilități politice”, a explicat George Turtoi.

Oficialul MADR a subliniat că POP 2007 — 2013 a ajuns în prezent la o rată de absorbție de peste 50%, deși a fost lansat cu doi ani întârziere, a avut numeroase probleme și există un risc de dezangajare al acestor fonduri.

Programul Operațional de Pescuit 2014 — 2020 va avea inclusă și sintagma de ‘Afaceri Maritime’, respectiv POP-AM, iar suma totală alocată este de 168,4 milioane de euro, față de actuala perioadă de programare prin care a fost alocat un buget de 261,5 milioane de euro.

În principiu, noul program este structurat tot pe cinci axe, ca și cel actual, iar acvacultura va rămâne una dintre măsurile importante, cu 50% din fondurile alocate întregului program, iar celelalte fonduri vor fi orientate către reamenajarea porturilor de pescuit sau dezvoltarea comunităților locale.

Potrivit directorului general al Autorității de Management pentru POP din cadrul Ministerului Agriculturii, Ciceronis Cumpănășoiu, creșterea consumului de pește indigen trebuie să fie unul dintre obiectivele viitorului program de pescuit, pentru că în prezent „suntem în situația în care 80 — 85% din peștele consumat de români este importat”.

Potrivit datelor MADR, românii consumă între 4 și 4,5 kilograme de pește pe an, adică de cinci ori mai puțin decât media înregistrată în țările Uniunii Europene, iar importurile de pește reprezintă peste 80% din consum.

În Uniunea Europeană, consumul mediu anual de pește este 20 de kilograme pe locuitor, dar și aici sunt variații foarte mari, în funcție de tradiție. În Ungaria consumul este de 2-3 kilograme pe locuitor și pe an, în timp ce în Portugalia sau Spania ajung și la 50 — 60 de kilograme. La nivel mondial, cei mai mari consumatori de pește sunt japonezii, cu peste 90 de kilograme pe locuitor și pe an.

Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014 — 2020 este instrumentul de aplicare a Politicii Comune de Pescuit și a Politicii Maritime Integrate și va finanța POP-AM, care se înscrie în viziunea Strategiei Europa 2020, sprijinind creșterea competitivității, durabilitatea activităților de pescuit și de acvacultură, dezvoltarea locală a zonelor pescărești și activități privind afacerile maritime.