Numărul cetățenilor români din afara granițelor supuși unor măsuri privative de libertate, arestați preventiv sau aflați în executarea unor pedepse cu închisoare la care au fost condamnați prin sentințe definitive, este estimat, în anul 2014, la 13.000, potrivit unei statistici realizate de către Departamentul Consular din cadrul Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Sursa citată precizează că din cei 13.000, 10.220 se află în această situație în Uniunea Europeană. „Principalele delicte pentru care au fost reținuți/arestați cetățenii români, pe parcursul anului 2014, sunt furt, trafic de droguri, prostituție, fraude bancare și violență domestică”, arată sursa menționată. Cele mai multe cazuri de arestări cu cetățeni români implicați s-au înregistrat în Italia, apoi Germania, Spania, Austria și Marea Britanie. O altă statistică vizează numărul minorilor de cetățenie română repatriați în 2014. Conform datelor de la Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopție, pe parcursul anului 2014 au fost repatriați 103 minori, cei mai mulți din Spania (25 de persoane), apoi din Italia (15), Ungaria (10), Marea Britanie (9) și Franța (8). În ceea ce privește numărul deceselor de cetățeni români aflați în afara granițelor țării, acesta se ridică la 1.339, din care 40% au fost repatriați. „Această cifră nu reflectă, însă, totalul deceselor cetățenilor români survenite în străinătate, întrucât în numeroase cazuri defuncții sunt înhumați sau incinerați în străinătate, iar familiile acestora nu solicită înscrierea certificatelor de deces străine în registrele de stare civilă române la misiunea diplomatică sau oficiul consular. Conform statisticilor Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, media anuală a deceselor cetățenilor români, survenite în străinatate este de fapt de 2000-2500”, punctează MAE. În 2014, cele mai multe decese ale cetățenilor români s-au înregistrat în Italia (442), Germania (295), Spania (155), Franța (128). Pe de altă parte, precizează MAE, pe parcursul anului 2014 misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în străinatate s-au autosesizat sau au fost sesizate fie de cetățenii români direct implicați, fie de către autoritățile locale, asupra existenței unui număr de aproximativ 400 de persoane de cetățenie română, implicate în diverse conflicte de muncă sau victime ale unor rețele de trafic de persoane. „În toate cazurile semnalate, reprezentanțele diplomatice au întreprins, în regim de urgență, toate demersurile legale pe lângă autoritățile competente și cu sprijinul atașaților de interne din cadrul ambasadelor, au acordat în cel mai scurt timp asistență și protecție consulară cetățenilor români și demarat procedurile de repatriere a acestora în România, acolo unde situația a impus-o. Totodată, Departamentul Consular menționează că în 2014 s-a confruntat cu o creștere „fără precedent” a crizelor consulare în care au fost implicați cetățeni români aflați în afara granițelor țării, „ceea ce a determinat o amplificare a eforturilor Ministerului Afacerilor Externe, prin Celula de Criză, în vederea gestionării și soluționării cazurilor consulare deosebite”. Cazurile cu care s-a confruntat instituția s-au referit la evacuarea și repatrierea cetățenilor români în situații de accidente rutiere, conflicte armate, dezastre naturale, dar au fost gestionate și situații apărute în caz de catastrofelor aviatice sau de nave maritime aflate în situații deosebite și la bordul cărora se aflau cetățeni români. „Din numărul total de situații gestionate de către Departamentul Consular (…) în 2014, au existat 15 cazuri pentru care a fost necesară inițierea procedurilor specifice în situații de urgență sau activarea Celulei de Criză”, adaugă sursa citată.