Derveloy: În ’90, pe Magheru, aproape că nu erau mașini, dar era în România o francofilie ce m-a încurajat în investiții

Omul de afaceri francez Christian Derveloy președinte-director general al societății Imprimeria Arta Grafică, a rememorat, în cadrul unei ceremonii cu ocazia primirii însemnelor de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare de la ambasadorul Franței la București, imaginea României la începutul anilor ’90, arătând că, deși pe bulevardul Magheru aproape că nu existau mașini, iar în camerele de hotel exista un singur bec, atât pentru dormitor, cât și pentru baie, francofilia pe care a constatat-o la români l-a convins să investească aici.

Derveloy a zugrăvit un tablou al României în primii ani după Revoluția din 1989, arătând dificultățile de care s-a lovit în menținerea afacerii, dar și în viața sa personală.

„Descoperirea României, așa cum am cunoscut-o începând cu 1992, ne-a rezervat anumite surprize. Legătura dintre București și Paris prin avion nu exista decât o dată la două zile. Astăzi sunt 6-7 zboruri pe zi. Aeroportul Otopeni nu era echipat pentru zboruri fără vizibilitate. (…) Telefonul mobil nu exista în România. Eram tributari apelului telefonic prin intermediul unei operatoare. (…) Internetul nu exista, trebuia să recurgem la bătrânul telex”, a spus omul de afaceri francez.

Acesta a amintit că în perioada respectivă prezența bancară în România era „embrionară”, iar salariații săi — în număr de 450 la acel moment — nu aveau conturi bancare, ceea ce îngreuna plata salariilor.

„Renault nu cumpărase încă Dacia. Dar puteam atunci să traversăm bulevardul Magheru fără să ne uităm în dreapta și în stânga, pentru că practic nu erau mașini și, totuși, o Dacia din epocă se auzea de departe. Distribuția modernă nu exista în România. Cora nu era aici, nici Carrefour, nici Auchan, deci eram tributari de rețeaua de distribuție post-comunistă, deci ne lipsea totul”, a relatat Derveloy.

El a povestit și experiența pe care a avut-o cu hotelurile din România la începutul anilor ’90. „Camerele de hotel rezervau surprize. Trebuia să vii echipat cu săpun și alte accesorii. Nu exista decât un singur bec care ni se dădea la recepție spunându-ni-se: ‘Folosiți același bec pentru a merge în cameră și la baie. În felul acesta, economisiți energia electrică”. Nu exagerez. Noaptea, străzile nu erau luminate”, a rememorat el.

Christian Derveloy a mărturisit că, deși Camera de comerț franco-română la București nu exista încă, iar prietenii din Franța, unii dintre ei bancheri, s-au arătat rezervați în fața sa și a soției sale în legătură cu ideea de a investi în România, a fost încurajat în decizia sa de a investi de către prietenii români pe care și i-a făcut și de francofilia pe care a constatat-o aici.

„Am fost încurajați de primii prieteni români pe care ni i-am făcut în epocă și am constatat imediat nu numai că există o facilitate în comunicarea cu ei, desigur, excepțională, dar mai ales că exista o francofilie care ne-a încurajat în a continua investițiile în această țară”, și-a amintit Derveloy.

Pe de altă parte, în discursul său, ambasadorul Francois Saint-Paul a arătat că Arta Grafică a fost una dintre primele societăți românești care au fost privatizate și că, în acea perioadă, era considerată cea mai bună imprimerie din România. „În acea perioadă, Arta Grafică era considerată ca cea mai bună tipografie din România. Azi a devenit liderul român în fabricarea de agende și calendare, păstrându-și specializarea, aceea de a tipări cărți de bună calitate”, a spus ambasadorul.

El a vorbit inclusiv despre investițiile care au adus societatea în această postură. „Decorându-vă cu Legiunea de Onoare, Franța a decis să onoreze o carieră exemplară a unui om de afaceri francez în România, aceea a unui pionier în relațiile dintre Franța și România. Dragă domnule Derveloy, parcursul dumneavoastră vă onorează și onorează Franța și este pentru mine o mare plăcere să vă înmânez această decorație”, i-a transmis Saint-Paul lui Derveloy.