Ioan Mircea Pașcu: Echilibrul militar din regiunea Mării Negre s-a schimbat în favoarea Rusiei

Este esențial ca reasigurarea strategică pentru statele membre NATO și UE să continue, în condițiile creșterii puterii militare a Rusiei în Marea Neagră, unde echilibrul militar s-a schimbat în favoarea Moscovei, este de părere eurodeputatul PSD Ioan Mircea Pașcu, raportorul Parlamentului European pentru situația strategică și militară în bazinul Mării Negre după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia.

Subcomisia pentru securitate și apărare a Parlamentului European a dezbătut luni proiectul de raport al europarlamentarului PSD Ioan Mircea Pașcu, vicepreședinte al Parlamentului European și al Comisiei pentru afaceri externe (AFET), privind situația strategică militară în bazinul Marii Negre după anexarea ilegală a Crimeii de către Rusia.

Reprezentanții principalelor grupuri politice din Parlamentul European au subliniat importanța documentului, au apreciat și susținut politic atât substanța raportului Pașcu, cât și recomandările acestuia, se arată într-un comunicat transmis de Biroul de presă al PSD.

“În timp ce la Moscova se aniversează un an de când Rusia a anexat ilegal Crimeea, noi credem că ar fi mai potrivit să vorbim despre o comemorare. Aceasta comemorare este cu atât mai semnificativă, cu cât președintele (rus Vladimir) Putin a recunoscut recent participarea directă a ofițerilor de informații ai forțelor armate ruse în Crimeea înainte de anexare (în pofida nenumăratelor declarații oficiale de până acum, care au negat orice implicare directă a militarilor ruși)”, a punctat Ioan Mircea Pașcu în intervenția sa.

“Dacă analizăm situația actuală din Europa de Est, atât cea din flancul nordic, cât și din flancul sudic, putem vedea că pentru statele din flancul nordic, îndeosebi pentru statele baltice care au făcut parte din fosta Uniune Sovietică, există o teamă justificată și foarte importantă privind acțiunile viitoare ale Rusiei, pentru că nu se poate ști unde se va opri politica acesteia de recuperare, de ‘reconquista'”, a adăugat el.

“În același timp, anexarea ilegală a Crimeii a generat o schimbare strategică majoră concretă în flancul sudic. Prin anexarea întregii peninsule și nu doar a Sevastopului și a celorlalte două baze navale adiacente pe care le-a avut înainte, Rusia și-a creat practic o platformă avansată de tipul Kaliningrad de la Marea Baltică, însă de data aceasta în Marea Neagră”, a mai spus Ioan Mircea Pașcu.

El a atras totodată atenția că “situația din Marea Neagră devine din ce în ce mai complexă”. “Până la al doilea acord de la Minsk, Rusia a presat foarte mult pentru un coridor terestru care să unească Crimea cu teritoriul controlat de Rusia în Ucraina (cu Mariupolul ca orașul cheie pentru acest efort) și a testat un al doilea coridor care ar uni Crimeea cu Transnistria (cu punctul cheie la Odesa), fără să aibă o operațiune militară de amploarea celei de la Mariupol”, a precizat eurodeputatul PSD.

“Acum un an, prezența forțelor ruse din Crimeea era limitată la baza navală de la Sevastopol și la alte două baze navale adiacente pentru flota rusească a Marii Negre, la 2-3 aeroporturi și o brigadă de infanterie marină care apără bazele existente. După un an de la anexarea ilegală a Crimeii, situația strategică și militară din bazinul Mării Negre s-a schimbat dramatic: forța de apărare a flotei ruse la Marea Neagră devine în realitate o grupare militară de lovire, cu potențial ofensiv însemnat, inclusiv de debarcare, în cazul în care Rusia intră în posesia navelor franceze de tip Mistral”, a subliniat Pașcu.

“Cred că echilibrul militar din regiune s-a schimbat în favoarea Rusiei, deși NATO își păstrează superioritatea militară generală inclusiv prin capacitățile care pot fi aduse în Marea Neagră din alte zone. NATO a răspuns prin măsuri de reasigurare strategică, inclusiv prin exerciții militare”, a mai declarat el.

Ioan Mircea Pașcu a adăugat că, în contextul modificării situației strategice, “trebuie, de asemenea, să luăm în considerare războiul hibrid purtat de Rusia în Crimeea și în estul Ucrainei și acțiunile de dezinformare care continuă în domeniul propagandei”.

“Raportul va fi dezvoltat în etapa următoare prin includerea unor elemente privind dimensiunea nucleară a anexării ilegale a Crimeii, având în vedere declarațiile unor oficiali ruși, a situației minorităților, îndeosebi a situației tătarilor și a întregii populații din Crimeea, a situației din Georgia și a implicațiilor economice ale anexării”, a continuat el.

“În 2008, la summitul NATO de la București, Ucraina și Georgia au cerut să primească planul de aderare la Alianță (Membership Action Plan — MAP). Puțin a decis să schilodească fizic aceste două țări urmărind să le facă neeligibile pentru a deveni membre NATO. Acest fapt generează o dilemă morală și practică dificilă pentru NATO”, a spus eurodeputatul.

“În ciuda nerecunoașterii internaționale a anexării ilegale a Crimeii și a impunerii de sancțiuni, precum și a semnării acordului Minsk 2 (care se referă la încetarea luptelor doar în estul Ucrainei), situația peninsulei nu s-a schimbat. De aceea, orice dez-escaladare poate avea loc, în afara respectării stricte a prevederilor Acordului Minsk 2, numai în condițiile revenirii la situația inițială (status quo ante) a Crimeii ca parte a Ucrainei, precum și ale menținerii măsurilor de reasigurare strategică pentru aliații estici ai NATO”, a concluzionat vicepreședintele Parlamentului European.