Ieșirea Greciei din zona euro ar avea ‘consecințe serioase’ pentru întreaga regiune și va spori temerile că și alte state vor urma această cale, se arată într-un raport al agenției de evaluare financiară Moody’s, transmite Reuters.
Deși guvernele din zona euro beneficiază de costuri de împrumut mai scăzute, în urma măsurilor de stimulare aprobate de Banca Centrală Europeană, iar redresarea ar urma să se accentueze gradual în următoarele luni, unele state, cum ar fi Franța și Italia, încă se confruntă cu presiuni asupra ratingurilor lor de credit, avertizează Moody’s.
Ratingul junk atribuit Greciei (Caa1) este în prezent sub revizuire, cu implicații negative, în condițiile în care viitorul țării în zona euro este nesigur sub conducerea premierului Alexis Tsipras.
De câteva săptămâni, Atena se confruntă cu creditorii săi din zona euro, dar nu reușește să găsească aliați în Uniunea Europeană în eforturile de renegociere a condițiilor din pachetul de asistență financiară. Cel mai grav scenariu — ieșirea Greciei din zona euro sau ‘Grexit’ — ar avea implicații considerabile, se arată în raportul agenției de evaluare financiară.
‘Chiar dacă impactul financiar imediat este limitat, ieșirea unui stat membru din uniunea monetară va spori temerile că și alte state vor urma această cale’, a apreciat analistul Kathrin Muehlbronner.
Cel mai evident risc este că și alte state de la periferia zonei euro, cum ar fi Portugalia, Spania și Italia, vor fi sub presiunea investitorilor, iar costurile lor de împrumut vor fi sub presiune.
Totuși, Moody’s estimează că perspectiva ratingurilor suverane pentru statele din zona euro va rămâne stabilă. Deprecierea euro, măsurile de stimulare adoptate de BCE și prețul mai scăzut al țițeiului vor compensa presiunile deflaționiste în zona euro, apreciază Moody’s. Cu toate acestea, ritmul de creștere al regiunii va rămâne probabil moderat, iar nivelul ridicat al datoriei publice din Grecia, Spania, Franța și Italia va continua să crească, avertizează agenția.
Conform prognozei revizuite a BCE, anul acesta, economia zonei euro ar urma să înregistreze un avans de 1,5%, față de o expansiune de 1% estimată anterior, reflectând impactul favorabil al scăderii prețului la țiței și al deprecierii euro. De asemenea, decizia Băncii Centrale Europene de a lansa măsuri de relaxare cantitativă (QE) în valoare de 1.100 de miliarde de euro a îmbunătățit încrederea companiilor.
În 2014, PIB-ul UE a crescut cu 1,4%, iar al zonei euro cu 0,9%, conform datelor preliminare publicate luna trecută de Oficiul de Statistică al Uniunii Europene (Eurostat).