24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Viorel Hrebenciuc a declarat joi, în dosarul „Mită la PSD”, de la Curtea de Apel, că Mircea Geoană cunoştea modalitatea de finanţare a campaniei pentru prezidenţiale şi că acesta l-a trimis la Ioan Niculae să îl roage să contribuie, arătând că nu poate preciza dacă Geoană a avut intenţii ilegale.Fostul deputat Viorel Hrebenciuc, care în 2009 a fost şeful campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a candidatului PSD Mircea Geoană, a dat o declaraţie de martor, joi, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul „Mită la PSD”, în care sunt judecaţi omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu.Viorel Hrebenciuc a arătat în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. „M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid”, a spus Hrebenciuc.El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009. „Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. (…) Insomar a încasat plata”, a mai spus Hrebenciuc.Fostul deputat a arătat că plăţile pentru astfel de studii se făceau în urma discuţiilor pe care Mircea Geoană le avea cu Sorin Ovidiu Vîntu, care era acţionar la Insomar, dar şi cu reprezentanţii firmelor care contribuiau la campania electorală.„Ţin să menţionez că domnul Teodorescu, având experienţa nefericită a altor campanii, unde nu i-au fost plătite studiile, în anul 2009, domnia sa a insistat să fie plătit la zi”, a precizat Hrebenciuc.Întrebat dacă a fost vorba de o finanţare legală, Hrebenciuc a spus că, la vremea respectivă, nu s-a pus problema de ceva ilegal. „Nu pot preciza dacă domnul Geoană a avut intenţii ilegale. (…) Domnul Niculae a arătat că vrea să facă plăţi doar prin bancă”, a mai spus Hrebenciuc.Viorel Hrebenciuc a mai spus că el discuta cu persoane care puteau finanţa campania electorală doar dacă era trimis şi a precizat că nu a vorbit cu Ioan Niculae despre sume, ci doar i-a spus să finanţeze nişte sondaje de opinie. „I-am comunicat domnului Geoană rezultatul discuţiei”, a precizat Hrebenciuc.Întrebat de procurorul de şedinţă de ce Ioan Niculae nu a dorit să discute cu Ionuţ Costea, cumnatul lui Geoană, despre finanţarea campaniei PSD, Hrebenciuc a spus că nu ştie motivele.Hrebenciuc a mai spus că nu ştie de ce plăţile se făceau prin bancă, dar a arătat că banii au fost daţi în baza contractului legat de raportul de cercetare în construcţii, precizând că nu ştie despre alte contribuţii ale lui Niculae la campania electorală din 2009.Instanţa l-a audiat în calitate de martor şi pe omul de afaceri Cristian Burci – patronul cotidianului Adevărul şi al Prima TV -, acesta declarând că a ascultat propunerea făcută de Gheorghe Bunea-Stancu, ca mai mulţi afacerişti să sprijine PSD, neparticipând efectiv la discuţie.”Bunea-Stancu voia să aducă în partid trei, patru mari oameni de afaceri care să susţină partidul. Am avut o discuţie mai veche. (…) Se referea la sprijinul partidului de către oamenii de afaceri, iar cei din urmă să fie sprijiniţi de partid prin contracte. (…) Pe vremea aceea, Victor Ponta era şeful PSD. Discuţia a avut loc în 2010, după alegeri”, a spus Burci în sala de judecată.Discuţia la care face referire Burci apare în rechizitoriul procurorilor. Conform documentului citat, Bunea-Stancu i-ar fi zis lui Burci: „Am vorbit şi cu Victor…Băi, Victore…Să ne strângem trei, patru oameni. Tu, Ghiţă şi încă doi. Probabil Niculae şi încă unul. Mai mult nu pot. Că n-ai cum să-i ajuţi pe toţi, că n-ai cum”.În faţa instanţei, Burci a explicat că acei oameni de afaceri la care se face referire ar fi trebuit să sprijine financiar partidul, iar aceştia „să fie sprijiniţi prin contacte”.În 19 februarie, în dosarul „Mită la PSD”, a fost audiat senatorul Mircea Geoană, care a spus că nu a ştiut de încheierea vreunui contract între compania Interagro şi Insomar. El a subliniat că, în calitate de preşedinte al PSD, nu s-a ocupat de finanţarea campaniei electorale din 2009, când a candidat pentru funcţia de preşedinte al României.Senatorul a precizat că, în cadrul unor „contexte sociale”, l-a întâlnit pe omul de afaceri Ioan Niculae, arătând, însă, că nu a discutat niciodată cu acesta despre o potenţială intervenţie la Guvern pentru favorizarea firmelor lui Niculae.”Am fost martor şi la primul proces. Acolo a fost o decizie de achitare a celor doi inculpaţi. (…) Mi-am menţinut în integralitate declaraţiile făcute în prima instanţă”, declara Mircea Geoană.În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.Decizia Judecătoriei Sectorului 1 a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa şi autoritatea rezultate din funcţia de preşedinte al organizaţiei judeţene Brăila a PSD pentru a obţine, cu încălcarea dispoziţiilor legale ce privesc finanţarea partidelor politice, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.Potrivit înţelegerii, sumele de bani trebuiau să fie date indirect, în sensul că Ioan Niculae urma să achite plăţi către diferiţi furnizori de servicii ce aveau legătură cu campania electorală, inclusiv instituţii implicate în realizarea de sondaje de opinie publică. În acest fel, au susţinut procurorii anticorupţie, se disimula destinaţia reală a sumelor de bani, ocolindu-se dispoziţiile legale referitoare finanţarea partidelor politic.În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA), au arătat procurorii în rechizitoriu.Procurorii anticorupţie au mai prezentat în rechizitoriu o discuţie ambientală purtată de cei doi în 5 noiembrie 2009, în holul hotelului Marriott din Capitală. Potrivit interceptării, Niculae îi povestea lui Bunea cum l-a refuzat, în discuţiile despre o posibilă finanţare a campaniei PSD din 2009, pe Ionuţ Costea, cumnatul lui Mircea Geoană şi fost preşedinte al EximBank. Niculae arăta în acea discuţiei că a vorbit totuşi despre acest subiect atunci când a fost trimis la el pentru tratative Viorel Hrebenciuc.”Inculpatul Ioan Niculae îi spune coinculpatului Bunea Stancu că pentru a putea fi discutate aspectele legate de efectuarea unei donaţii i-a fost trimis Ionuţ Cotea, însă Ioan Niculae a refuzat să colaboreze cu acesta, astfel că următorul trimis a fost Viorel Hrebenciuc, care l-a întrebat «cât eşti dispus să dai?»”, au scris procurorii în rechizitoriu.Niculae i-ar fi povestit la acel moment lui Stancu : „Măi, zic: eu pot să dau un milion de euro pentru PSD. Dar trebuie să ştie cât mai puţine persoane. Ştii tu (nota procurorilor: Viorel Hrebenciuc) şi Ionuţ Costea, care nu ştie decât că m-am întâlnit eu cu el. El nu trebuie să spună. Atâta dau”.
