ÎNCEPE SERIALUL ”BĂSESCU LA PUȘCĂRIE!”

Adi Cristi

Există și un efect pervers dat de ceea ce se întâmplă astăzi pe scena politică a țării, scenă intersectată de constantele traversări ale procurorilor DNA, care acționează ca o limbă de șopârlă asupra prăzii. Prelungita absorbire a liderilor politici de către anchetatori, cu o constanță greu de ignorat, dar și greu de obișnuit, nu face altceva (ca un efect colateral, pervers) decât să instituie un nou tip de reflex condiționat, acela prin care în final politicienii își lasă baltă toate interesele, gândindu-se că este timpul să fugă încotro ”vor vedea cu ochii”.

Acest model nou de descurajare poartă în sine un pericol pe care astăzi nu reușim să-l percepem în plenitudinea lui și, mai ales, nu reușim încă să măsurăm efectele dezastruoase pe care le-ar putea avea pentru viața noastră cea de toate zilele.

Un efect imediat ar fi părăsirea în masă a posturilor politice, din administrația centrală și locală, a unei mase semnificative de politicieni, care nu numai că s-au săturat de atacurile în direct, ce vin dinspre populație, cât mai ales de hăituirea exersată de organele de anchetă, care au scăpat deja boii în păpușoi.

Gestul cel mai firesc l-a realizat Radu Mazăre, primarul Constanței, care în fața judecătorilor pregătiți să-l trimită 30 de zile în arest preventiv, a afirmat că este timpul ca el să iasă din politică, atâta timp cât asupra lui s-a format un reflex de a fi purtat prin tribunale, prin anchete, prin arestări preventive.

Acesta este semnalul ce poate fi multiplicat de câteva mii de ori, dacă ținem cont de amplificarea anchetelor penale pe întregul teritoriu al țării și de întinderea suprafeței scenei politice pe care încap în jur de 44.000 de personaje, din care 10% au dosare penale, aflate în diferite stadii ale anchetei, sau ajunse deja în judecată.

Isteria indusă în acest tip de amenințare cu spațiul carceral provoacă o fugă din categoria mai sus amintită: ”Îmi iau lumea în cap”, transformându-ne în spectatori uimiți care pot doar să constate o implozie, ale căror pierderi se măsoară într-o accentuată depopulare a fotoliilor, din moalele cărora se iau decizii, se împart resursele. Semnătura oficială a ajuns astăzi în cea mai mare criză posibilă, începând să-și facă simțită absența, fuga de răspundere, blocarea activităților decizionale, fie din frică de DNA, fie din cauza locului devenit vacant, pe motiv de ”arest preventiv”.

Aceste sentiment de lehamete, datorat insecurității, hăituirii majorității oamenilor politici (vorbesc despre restul care mai rămâne când scădem din 44.000 de politicieni pe acei 4.400 de oameni certați cu legea sau aflați în curs să-și demonstreze nevinovăția – după sugestia statisticienilor), prin spectacolul zgomotelor de cătușe, în fiecare zi cu noi și noi actori, întreține această stare de groază, de dezorientare, transformată într-o stare diurnă, normală, cu care ar trebui să ne acomodăm, să ne împăcăm.

Presiunea din aer devine una sufocantă, greu de ignorat, greu de depășit cu mijloace civile. Traian Băsescu, după ce a mers să dea cu subsemnatul la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, din lipsă de necunoașterea dosarului penal de șantaj, a stat cât să bea o cafea și să mai povestească cu procurorul de caz despre cine l-a numit pe el în această funcție, plecând nu înainte de a promite că va mai reveni pe acolo când va fi din nou chemat.

Este interesantă reacția președintelui jucător  după ce a luat o gură de aer la PMP, partid în care nu vrea să intre, dar pe care nu ezită să-l coordoneze,în stilul său inconfundabil. Ori de câte ori apare Traian Băsescu pe stradă, el trebui să dea nas în nas cu presa, care nici că nu se lasă, amintindu-i constant că trebuie să înceapă să meargă și să dea explicații în foarte multe dosare rămase suspendate din vremea în care el a fost acoperit de imunitatea prezidențială. Sub această imunitate discutabilă Traian Băsescu a crescut un viespar al corupției, viespar pe care procurorii de azi de la DNA l-au deranjat, l-au răscolit, începând marea acțiune de a aduna viespe cu viespe într-un special insectar deschis în arestul Direcției de Cercetare Penală de pe lângă Poliția Capitalei.

Am mai vorbit și astăzi despre Traian Băsescu, chiar dacă încercam doar să panoramez realitatea de azi, de la Iași la București, de la București la Timișoara, de la Timișora la Constanța, chiar și numai pentru că el este cel care ne-a adus într-un asemenea hal fără de hal. El, trântorul care a atacat regina, transformând-o în Blonda de la Golden Blitz. Haideți mai repede pe la casele voastre, cei care le mai aveți, căci începe serialul ”Băsescu la pușcărie!”.