„Consiliul European a confirmat obiectivul de creare a Uniunii Energiei, pe baza propunerii făcută în luna februarie de Comisia Europeană”, a spus șeful statului. El a subliniat că au fost validate cele cinci dimensiuni ale Uniunii Energiei: securitatea energetică, piața internă a energiei, eficiența energetică, reducerea emisiilor de carbon, cercetarea-inovarea și competitivitatea în domeniu. „Am subliniat că România susține puternic acest proiect. Am insistat asupra câtorva priorități pentru România care se regăsesc în concluziile finale ale Consiliului European: valorificarea propriilor resurse energetice, necesitatea diversificării surselor și rutelor de aprovizionare”, a arătat Klaus Iohannis. El a declarat că a reiterat potențialul semnificativ al resurselor din Marea Neagră, prin care se poate contribui la întărirea securității energetice regionale și europene. „Am evidențiat importanța cooperării regionale și atenția sporită care trebuie acordată regiunilor vulnerabile precum Europa Centrală și de Est. În acest context, am subliniat importanța utilizării, într-o manieră flexibilă și complementară, a tuturor fondurilor și instrumentelor financiare europene, inclusiv a fondului european pentru investiții strategice pentru dezvoltarea infrastructurii energetice. Am susținut obiectivul de finalizare a pieței interne a energiei. Pentru România, aceasta înseamnă, pe termen mediu și lung, dezvoltarea infrastructurii energetice, asigurarea unor prețuri accesibile pentru consumatori, menținerea competitivității industriei, creștere economică și creare de locuri de muncă”, a spus Iohannis. El a indicat că un aspect asupra căruia a insistat a fost libertatea fiecărui stat membru de a-și alege mixul energetic național. „Am susținut ca viitoarea Uniune a Energiei să asigure o protecție reală a consumatorilor vulnerabili”, a conchis Iohannis. El a precizat că discuțiile din cadrul Consiliului European s-au axat pe Uniunea Energiei, Semestrul European și subiecte de actualitate din sfera relațiilor externe ale UE.