AVENTURILE A TREI IEŞENI ÎN SIBERIA, PREZENTATE ÎNTR-O EXPOZIŢIE FOTO, ÎN ATRIUMUL PALAS MALL

Afis expozitiePeste 40.000 km, parcurşi în cinci luni, majoritatea pe drumuri neamenajate, de trei tineri ieşeni cu un Aro 243, până la capătul Siberiei şi înapoi. Acestea sunt coordonatele expediţiei „4 români în Siberia”, a cărei poveste poate fi urmărită în imagini, în cadrul unei expoziţii, în Atriumul Palas Mall.

Cele aproximativ 60 de fotografii rezumă aventura din perioada iunie – noiembrie 2014 a lui Ştefan Amarandei, Iulian Ciobănaşu şi Tudor Ştefan Poşa, trei ieşeni care au dorit să le demonstreze celorlalţi şi să îşi confirme pentru sine că pot realiza o expediţie de anvergură cu o maşină românească. Aşadar, cel de-al patrulea român a fost Aro-ul 243, maşină care avea la activ o expediţie în Africa şi care le-a servit drept mijloc de transport, bucătărie şi dormitor (pentru mai bine de patru luni). Pregătirea maşinii a durat şase luni, pentru conformarea tehnică şi amenajarea specială a interiorului. Aro-ul poate fi admirat, de asemenea, în Atriumul Palas Mall.

Temerarii au parcurs zeci de mii de kilometri prin Ucraina, Rusia, Mongolia, Kazakhstan, Kirgizstan, Tadjikistan, Uzbekistan şi Georgia, traseu care le-a permis să abordeze şi subiectul deportărilor în gulagul rusesc. „Fără a avea pretenţia unei abordări exhaustive, am considerat că prin vizite la diverse muzee şi memoriale de pe traseu, prin explorarea unuia din cele mai temute gulaguri din estul Siberiei (Butugychag), dar mai ales prin simpla traversare în lung şi în lat a Siberiei vom căpăta o mai bună înţelegere asupra acestui capitol întunecat al istoriei recente. De asemenea, ne-am propus si parcurgerea drumului B.A.M. – Baikal Amur Mainline (probabil primii români pe patru roţi ajunşi acolo), dar şi traversarea Mongoliei, Kazakhstanului, Kirghizstanului, Tadjikistanului şi Uzbekistanului”, a declarat Iulian Ciobănaşu, arhitect de profesie şi cel care a fotografiat şi filmat expediţia.

De altfel, traseul i-a purtat pe cei trei ieşeni şi pe „Drumul Oaselor” (Kolyma), atât pe traseul nou, cât şi pe porţiunea practicabilă din vechiul drum de vară, până la Tomtor, cea mai friguroasă localitate de pe Planetă. De asemenea, au explorat lagărul Butugychag, unul dintre cele mai bine păstrate din regiunea Magadan, într-o zonă greu accesibilă, la aproximativ 200 km de cea mai apropiată aşezare şi unde exista riscul contaminării radioactive, tabăra fiind înfiinţată pentru exploatarea uraniului, aurului şi a cositorului, cu ajutorul deţinuţilor politici.

Au fost necesare peste patru tone de motorină pentru a parcurge itinerariul planificat, mai bine de jumătate fiind pe drumuri neasfaltate. „Porţiunea cea mai dificilă a traseului a constat în parcurgerea B.A.M.-ului, un drum abandonat de autorităţile centrale, unde condiţiile sunt dificile chiar şi pe cea mai bună vreme. Am avut zile în care nu am depăşit 10 km/h, am mers pe drum, pe lângă drum, pe poduri de lemn şubrede, pe sub poduri, prin apă, pe poduri de cale ferată, prin mlaştini, pe terasamente abandonate şi, câteodată, chiar şi pe asfalt”, a completat Iulian Ciobănaşu.

În expediţia lor, cei patru au traversat aproape toate formele de relief, de la peisajul siberian dominat de taiga, ţărmul Mării Okhotsk (marginea Oceanului Pacific), a Mării Caspice şi a Mării Negre, lacul Baikal, zone de stepă, tundră, gheţari în Siberia, dune în deşertul Gobi în Mongolia, fiorduri, canioane, până la unii din cei mai înalţi munţi de pe Planetă (Altai, Tian Shan, Pamir si Hindu Kush). Altitudinea maximă atinsă pe traseu a fost de 4.655 m, în pasul Ak-Baital, în Munţii Pamir.

Expoziţia „4 români în Siberia” şi Aro-ul 243 pot fi admirate în Atriumul Palas Mall până pe 5 aprilie 2015.