24:ORE Cotidianul 24:ORE Iasi
Alianța pentru Sănătate din România a lansat marți Pactul pentru sănătate în România 2015-2025, care propune ca principale măsuri alocarea a 5% din PIB pentru sistemul medical până în anul 2020 și înființarea unui Consiliu național pentru politicile din acest domeniu. „Aceasta este singura metodă prin care vom putea avea o politică coerentă, care să nu se mai modifice la schimbarea ministrului. În statele UE media de alocare din PIB pentru sănătate este de 10-11%. Vom trimite miercuri o scrisoare cu cele zece măsuri ale pactului către toate partidele politice și către Președinție”, a declarat într-o conferință de presă președintele alianței, Cristian Hotoboc. La rândul său, președinta Societății Naționale a Medicilor de Familie, Rodica Tănăsescu, a amintit că în urmă cu 8 ani societatea a inițiat ideea unui pact pentru sănătate, însă după semnarea acestuia „nu s-a întâmplat nimic”. „Speranța mea este că fiind mulți poate împreună vom avea o șansă suplimentară. Fiind mai mulți, cred că vom avea o voce sonoră”, a spus Tănăsescu. Printre măsurile prevăzute în pact se numără înființarea unui Consiliu național pentru politicile în domeniul sănătății, alcătuit din partidele politice parlamentare, organizații profesionale, asociații de pacienți, organisme reprezentative ale furnizorilor și societatea civilă, creșterea predictibilității și cuantumului resurselor Fondului Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS) și alocarea acestora, în funcție de prioritățile de sănătate publică, majorarea cheltuielilor publice cu sănătatea la 5% din PIB, până în anul 2020, dezvoltarea asigurărilor private suplimentare de sănătate ca soluție pentru degrevarea FNUASS de anumite cheltuieli, menținerea cadrelor medicale în țară și motivarea lor prin remunerare stimulativă, îmbunătățirea condițiilor de activitate, crearea oportunităților de avansare în carieră și perfecționare continuă, pe baza unui plan național de retenție a cadrelor medicale. Alte măsuri prevăzute în pact se referă la reducerea dezechilibrelor de acces la servicii medicale preventive și curative prin dezvoltarea infrastructurii de servicii în mediul rural, oferirea de condiții stimulative cadrelor medicale în zone cu acces deficitar la servicii, aducerea serviciilor medicale cât mai aproape de pacient prin dezvoltarea asistenței primare, ca urmare a îmbunătățirii condițiilor de muncă și remunerare, perfecționării profesionale și dotării cu infrastructura necesară, ameliorarea continuă a calității serviciilor medicale prin extinderea acreditării pentru calitate la toate nivelurile de servicii, monitorizarea prestațiilor și plata în funcție de performanță. „Pornind de la principiul ‘banul urmează pacientul’, este obligatorie creșterea eficienței în organizarea și furnizarea serviciilor medicale prin: generalizarea ghidurilor de practică medicală, adoptarea noilor tehnologii și proceduri care pot diminua costurile, ameliora calitatea, stabilirea și utilizarea rețelelor de trimiteri în contractarea, monitorizarea și evaluarea, încurajarea colaborării interdisciplinare între furnizori”, a afirmat Hotoboc. Reducerea birocrației și creșterea timpului petrecut cu pacientul, prin transferul integral al comunicării între furnizori și casele de asigurări în format electronic, creșterea încrederii pacienților în sistemul de sănătate, prin reducerea plăților informale, măsurarea satisfacției, crearea canalelor de comunicare a nemulțumirilor și neregulilor, promovarea și protecția sănătății prin: acordarea priorității cuvenite programelor de prevenție, extinderea programelor de educare a populației în privința factorilor de risc la îmbolnăviri, depistarea precoce a bolilor, control și restricții asupra factorilor de risc pentru sănătate, reducerea incidenței și prevalenței bolilor transmisibile prioritare — sunt alte măsuri prevăzute în pact.
