MAE de la Chișinău: O perspectivă clară de aderare a Republicii Moldova la UE, ‘mai importantă ca oricând’

Îngrijorată de conflictul din Ucraina vecină, Republica Moldova are nevoie ‘astăzi mai mult ca oricând’ de o perspectivă clară de aderare la Uniunea Europeană, a declarat ministrul de externe moldovean, Natalia Gherman, într-un interviu pentru AFP. ‘Oferirea unei perspective europene Republicii Moldova este astăzi mai importantă ca oricând în contextul unei situații regionale tensionate, care prezintă multe provocări’, a subliniat Gherman, membră a Partidului Liberal-Democrat (PLDM, proeuropean). Cu mai puțin de două luni înaintea summitului Parteneriatului Estic de la Riga (21-22 mai), Chișinăul insistă ‘ca ușile UE să rămână deschise’ pentru țările dintre cei șase parteneri (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Georgia, Armenia și Azerbaidjan) care îndeplinesc condițiile de aderare. ‘Sperăm ca această abordare vizionară să fie reflectată în documentele summitului’, a subliniat ministrul, în contextul în care nu există astăzi un consens pe această temă. Fosta republică sovietică cu o populație de 3,5 milioane de locuitori, în majoritate vorbitori de limba română, mai are încă un drum lung de parcurs înainte de a putea să depună cerere de aderare la UE, adaugă AFP. Bruxellesul a lăudat recent succesele înregistrate în 2014, dar a subliniat că eforturi importante mai sunt de făcut în special în ceea ce privește reforma justiției și lupta împotriva corupției. Cele trei partide proeuropene la putere până în noiembrie trecut nu au reușit să-și reînnoiască alianța în urma alegerilor electorale de la 31 noiembrie și Republica Moldova este condusă în prezent de un guvern minoritar format din partidele democrat-liberal (PLDM) și democrat (PDM), susținut de comuniști. Occidentul este sceptic față de capacitatea guvernului de a menține cursul spre integrarea europeană; comuniștii nu-și ascund sentimentele lor antieuropene. Astfel data la care Republica Moldova intenționează să depună cererea de aderare rămâne neclară, în timp ce în trecut a fost evocată luna mai. ‘Trebuie să atingem o masă critică pozitivă în aplicarea reformelor înainte de a putea depune cererea de aderare, în coordonare cu partenerii noștri europeni’, a recunoscut Natalia Gherman. Pentru cea mai săracă țară din Europa, aflată între Ucraina și România, aderarea la UE ar reprezenta, în opinia Chișinăului, antidotul împotriva tendințelor separatiste în autoproclamata republică Transnistria (o fâșie de pământ cu 500.000 de locuitori rusofoni în estul țării) și în Găgăuzia (regiune din sudul republicii populată de rusofoni și turcofoni). ‘Integrarea europeană este cea mai bună cale de reunificare a țării, deoarece beneficiile sunt resimțite de toți; este mai bună decât orice strategie abstractă’ împotriva separatismului, a insistat șefa diplomației moldovene. În sprijinul afirmației sale, ea a menționat impactul pozitiv al apropierii în creștere față de UE, în special, în urma semnării în luna iunie a Acordului de asociere, care a început să reducă ostilitatea față de Europa și nostalgia față de URSS (sentiment extrem de prezent mai ales în Transnistria). ‘Circa 75.000 de locuitorii ai Transnistriei au primit pașaport moldovenesc’, ceea ce le-a permis să călătorească fără viză în spațiul UE, în timp ce 30% din exporturile din această regiune care vizau înainte doar Rusia vor merge de acum pe piața unică’, a mai spus ministrul moldovean de externe.