Rusia condamnă suplimentarea forţelor NATO în România: Bucureştiul „sacrifică stabilitatea regională”

Planurile Alianţei Nord-Atlantice de a suplimenta capacităţile militare din România sunt „conflictuale”, afirmă Aleksandr Lukaşevici, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, considerând că Bucureştiul „sacrifică stabilitatea regională” „de dragul strategilor” din alte părţi ale lumii.Planurile NATO de mobilizare a forţelor militare în România sunt „inadecvate” şi „conflictuale”, a spus Aleksandr Lukaşevici.”Practic, este vorba de o transformare etapizată a acestei ţări într-un pivot de susţinere pentru NATO şi SUA aproape de frontierele Rusiei. Noi am comentat în mod repetat măsurile luate de state membre NATO, observând atitudinea conflictuală şi evidenţiind caracterul inadecvat şi redundant, atât din punct de vedere militar, cât şi financiar”, a spus Lukaşevici, citat de agenţia Sputnik.În opinia oficialului rus, România sacrifică securitatea regională prin decizia de suplimentare a efectivelor NATO. „Există tendinţa de a concluziona că actualele autorităţi din România, de dragul creşterii importanţei în ochii strategilor din alte părţi ale lumii, sunt dispuse să sacrifice menţinerea stabilităţii în regiunea Mării Negre pentru raţiuni tactice”, a spus Lukaşevici.”Este evident că Rusia nu reprezintă nicio ameninţare la adresa României sau a altui stat. Astfel că ipoteza caracterului pur defensiv al acestor manevre şi cea a aşa-numitei ameninţări venite din Est nu sunt valide”, a subliniat Lukaşevici.În urmă cu câteva zile, Lukaşevici afirma că România trebuie să fie conştientă de „responsabilitatea” şi de „consecinţele” suplimentării efectivelor NATO pe teritoriul său, catalogând drept „periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice. „Consolidarea forţelor NATO în Europa de Est este un pas fără precedent, care încalcă toate acordurile existente”, declara purtătorul de cuvânt al Ministerului rus Externe. „În lipsa clarificărilor privind «efectivele substanţiale de luptă» şi dacă Guvernul României consideră că este posibilă suplimentarea prezenţei unităţilor NATO pe teritoriul său, inclusiv prin crearea unei forţe atât de puternice, trebuie să fiţi conştienţi de responsabilitatea şi consecinţele unui astfel de pas”, atrăgea atenţia Lukaşevici, catalogând drept „periculoase” acţiunile Alianţei Nord-Atlantice.Oficialul rus a amintit că NATO şi Rusia au stabilit să nu mobilizeze capacităţi militare excesive, insistând pe respectarea principiului disuasiunii reciproce.În replică, premierul Victor Ponta transmitea prin Twitter: „Un răspuns fff clar – DA, suntem conştienţi că deciziile noastre sunt cele mai bune pt România şi partenerii noştri!!”.Guvernul României a aprobat, săptămâna trecută, un proiect de lege privind staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni şi tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României, premierul Victor Ponta spunând că este vorba de personalul şi armamentul pentru comandamentele NATO pe care le va găzdui România. Proiectul modifică Legea 291/2007 privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României. Ministrul Apărării, Mircea Duşă, a arătat că proiectul are nevoie şi de avizul CSAT. „Este pentru comandamente şi pentru prepoziţionarea de materiale ale NATO. Trebuie să obţinem şi avizul CSAT”, a arătat Duşa.Domeniile acoperite de proiect fac referire, în principal, la prepoziţionarea unor produse militare, echipamente şi materiale din înzestrarea forţelor armate străine, însoţite, după caz, de personalul de deservire, la adaptarea procedurilor privind trecerea frontierei de stat a României, la nevoile de instruire, optimizarea modalităţii de acordare a sprijinului naţiunii-gazdă, în contextul efortului de apărare colectivă, adaptarea procedurilor de înfiinţare/dislocare a unor comandamente, entităţi/elemente sau structuri multinaţionale la cerinţele impuse de efortul de apărare colectivă sau în vederea punerii lor la dispoziţia NATO.Alianţa Nord-Atlantică a anunţat, în ianuarie, construirea a două cartiere generale regionale, în România şi Polonia, şi înfiinţarea unor centre de comandă ale Forţei de reacţie rapidă în România, Polonia, Bulgaria, Lituania, Letonia şi Estonia. Forţa de reacţie rapidă, creată pe fondul acţiunilor Rusiei în Ucraina, va avea o disponibilitate de intervenţie.